LibreOffice celebra deci anni di prughjettu

Comunità LibreOffice nutatu deci anni da a furmazione di u prugettu. Dieci anni fà, i principali sviluppatori di OpenOffice.org furmatu una nova urganizazione senza prufittu, The Document Foundation, per cuntinuà u sviluppu di a suite di l'uffiziu cum'è un prughjettu indipindente da l'Oracle, ùn hà micca bisognu di i sviluppatori di trasfirià i diritti di pruprietà à u codice è piglia decisioni basate nantu à i principii di meritocrazia.

U prugettu hè statu creatu un annu dopu à l'acquistu di Sun Microsystems per via di l'insatisfazione cù u strettu cuntrollu di sviluppu da parte di Oracle, chì impedisce à e cumpagnie interessate di unisce à a cullaburazione. In particulare, Oracle hà praticatu a gestione top-down, l'imposizione di e decisioni, i prucessi di gestione opaca è a necessità di firmà un accordu per u trasferimentu cumpletu di diritti à u codice. U prughjettu LibreOffice hè statu creatu cù u sustegnu di l'urganisazioni senza prufittu Free Software Foundation, Open Source Initiative (OSI), OASIS è GNOME Foundation, è ancu Canonical, Credativ, Collabora, Google, Novell è Red Hat. Un annu dopu, Oracle si alluntanò da u sviluppu di OpenOffice.org è trasmissu u so codice à a Fundazione Apache.

Play video

Hè nutate chì in duie simane, u 13 d'ottobre, a suite d'uffiziu OpenOffice.org compirà 20 anni. U 13 d'ottobre di u 2000, Sun Microsystems hà apertu u codice fonte di a suite d'uffiziu StarOffice, chì hè stata creata in l'iniziu di l'anni 90 di u seculu passatu da Star Division, sottu una licenza libera. In u 1999, Star Division hè stata assorbita da Sun Microsystems, chì hà pigliatu unu di i passi più impurtanti in a storia di u software open source - hà trasfirutu StarOffice à a categuria di prughjetti gratuiti.

Inoltre, si pò nutà chì eri u prughjettu GNU hà fattu 37 anni. 27 settembre 1983 Richard Stallman fundatu scrive GNU (Gnu's Not Unix), destinatu à sviluppà cumpunenti di u sistema per creà un analogu gratuitu di Unix, chì vi permette di dispensa cumplettamente cù u software pruprietariu. Sutta l'auspice di GNU, hè stata furmata una cumunità di prughjetti liberi, chì si move versu un scopu cumunu è sviluppatu in cunfurmità cù una ideologia è una filusufìa cumuna. In principiu, l'elementi cintrali di u prugettu eranu kernel GNU, strumenti di sviluppatore è serie di applicazioni è utilità per l'ambiente di l'utilizatori, cumpresu un editore di testu, un processore di spreadsheet, una cunchiglia di cumanda, è ancu un set di ghjochi. Attualmente sottu à l'ala di GNU si sviluppa 396 prughjetti gratuiti.

Source: opennet.ru

Add a comment