Ei Habr! Ou te faailoa atu ia te outou le faaliliuga o le tusiga saunia e Jeremy Howard ma Rachel Thomas.
Mai le faaliliu
I Rusia, o le faʻafitauli o le Covid-19 e leʻo ogaoga i le taimi nei, ae e taua le malamalama o Italia i le lua vaiaso talu ai e leʻo ogaoga le tulaga. Ma e sili atu le vave logoina o tagata lautele nai lo le toe salamo mulimuli ane. I totonu o Europa, e toʻatele tagata e le manatu mamafa i lenei faʻafitauli, ma faʻapea ona tuʻuina atu ai le tele o isi tagata i se tulaga lamatia - e pei ona iloa nei i Sepania (o le televave o le faʻatupulaia o numera o mataupu).
Mataupu
O matou o saienitisi faʻamaumauga, o la matou galuega o le suʻeina ma faʻamatalaina faʻamatalaga. Ma o faʻamatalaga i luga ole covid-19 e mafua ai le popolega. O vaega sili ona vaivai i totonu o la tatou sosaiete, o tagata matutua ma tagata maualalo tupe maua, e sili atu le lamatia, ae ina ia pulea le sosolo ma le aʻafiaga o le faʻamaʻi e tatau ona tatou suia uma a tatou amio masani. Fufulu lelei ou lima ma masani, aloese mai le motu o tagata, faalēaogā mea na fuafuaina ma aloese mai le paʻi i ou foliga. I lenei pou, matou te faʻamatalaina pe aisea matou te popole ai-ma pe aisea foi e tatau ai ona e popole. Corona i le Puapuupuu saunia e Ethan Alley (peresitene o le leai o ni tupe mama e atiaʻe tekinolosi e faʻaitiitia ai le lamatiaga o faʻamaʻi) o se tala sili ona lelei e aotele uma ai faʻamatalaga autu.
Matou te mana'omia se faiga fa'alesoifua maloloina.
I le na o ni nai tausaga ua mavae, na maua ai se tasi o matou (Rachel) i se siama o le faiʻai e fasiotia ai le tusa ma le kuata o tagata e maua; o le lona tolu e mafatia i le olaga atoa o le mafaufau. E to'atele o lo'o totoe i le olaga fa'aleagaina o latou va'ai ma le fa'alogo. Na taunuu Rachel i le pakaga a le falemaʻi i se tulaga ogaoga, ae na laki ma maua le tausiga, suʻesuʻega ma togafitiga na ia manaʻomia. Seia oo mai talu ai nei, sa matua maloloina atoatoa Rasela. E foliga mai o le vave alu atu i le potu faʻafuaseʻi na laveaʻiina ai lona ola.
Ia, se'i o tatou talanoa e uiga i le covid-19 ma le mea e ono tupu i tagata i tulaga fa'apenei i vaiaso ma masina a sau. Ole numera o tagata ua aafia ile covid-19 ua faaluaina ile 3-6 aso. Faatasi ai ma se fua faatatau e faaluaina i aso uma e 3, o le numera o tagata mamaʻi e mafai ona faʻateleina i le 100-faʻateleina i le XNUMX vaiaso (o le mea moni e le faigofie, ae aua neʻi o tatou taʻitaʻia i faʻamatalaga). O tagata mama'i e mana'omia le tele o vaiaso ile falema'i, ma e to'atele e mana'omia le okesene. E ui i le mea moni e naʻo le amataga lea o le faʻasalalauina o le siama, o loʻo i ai ni itulagi e leai ni moega gaogao i falemaʻi - ma e le mafai e tagata ona maua togafitiga talafeagai (e le gata mo coronavirus, ae faʻapea foʻi ma isi faʻamaʻi, mo se faʻataʻitaʻiga. , lena togafitiga tāua, lea na manaʻomia e Rasela). Mo se faʻataʻitaʻiga, i Italia, lea na o le vaiaso talu ai na faʻaalia ai e le pulega o loʻo pulea le tulaga, o lea e tusa ma le 16 miliona tagata o loʻo lokaina i le fale (Faʻafouina: 6 itula talu ona maeʻa lenei pou, na loka e Italia le atunuʻu atoa), ma faleie faapena. o loʻo faʻatūina ina ia mafai ai ona faʻafetaui le tafe o gasegase:
Fale'ie fa'afoma'i i Italia.
Dr. Antonio Pesenti, ulu o le matagaluega faʻaitulagi nafa ma faʻalavelave faʻalavelave i Italia i matu, : "E leai se matou filifiliga ae naʻo le faʻatulagaina o togafitiga tigaina i alalaupapa, i totonu o potu taʻavale, i totonu o uarota ... O se tasi o faiga faʻalesoifua maloloina sili ona lelei - i Lombardy - o loʻo latalata i le paʻu."
E le pei o le fulū
Ole fua ole maliu ole influenza e fa'atatau ile 0.1%. Mark Lipstitch, faatonu o le Center for the Dynamics of Infectious Diseases i Harvard maliu mai le coronavirus e 1-2%. maua se fua faatatau o le oti o le 1.6% ia Fepuari i Saina, 16 taimi maualuga atu nai lo le flu (atonu e le saʻo lenei fua faatatau, talu ai e tulai mai maliu pe a le manuia faiga o le soifua maloloina). Su'esu'ega lelei: 10 taimi e sili atu ai tagata e maliliu i le coronavirus i lenei tausaga nai lo le fulū (ma Elena Grewal, sa avea muamua ma faatonu o Data Science i Airbnb, ua faaalia ai i se tulaga sili ona leaga, e 100 taimi e sili atu ai tagata e mafai ona maliliu). Ma e le amanaʻia ai le tele o aʻafiaga i le fomaʻi, e pei ona faʻamatalaina i luga. E malamalama o nisi tagata e taumafai e faʻamaonia i latou lava o lenei tulaga e le o se mea fou ma o le faʻamaʻi e talitutusa lava ma le flu - aua latou te le manaʻo e talia se mea e le masani ai.
O tatou faiʻai e leʻi fuafuaina e malamalama faʻapitoa i le faʻateleina o le aofaʻi o tagata mamaʻi. O le mea lea, e tatau ona tatou iloiloina lenei tulaga o ni saienitisi, e aunoa ma le faʻaogaina o le malamalama.
O le a le foliga i totonu o le lua vaiaso? Lua masina?
I le averesi, e tusa ma le 1.3 tagata e aafia i le fulū. E ta'ua lea o le “R0” flu. Afai ole R0 e itiiti ifo ile 1.0, e le sosolo le fa'ama'i ma taofi. I tulaga maualuga, e sosolo le fa'ama'i. O le coronavirus o loʻo iai nei le R0 o le 2-3 i fafo atu o Saina. E foliga mai e laʻititi le eseesega, ae a maeʻa le 20 "augatupulaga" o tagata faʻamaʻi pipisi i le faʻamaʻi, 0 tagata o le a aafia i le R1.3 146, ma le 0 miliona i le R2.5 36! (O le mea moni, e matua faʻatatau ma o lenei faʻatusatusaga e le amanaʻia ai le tele o mea, ae o se faʻataʻitaʻiga talafeagai o le eseesega i le va o le coronavirus ma le fulū, o isi mea uma e tutusa).
Manatua o le R0 e le o se faʻamaʻi faʻavae faʻamaʻi. E fa'alagolago le tali ma e ono suia i le aluga o taimi. E maitauina i Saina o le R0 o le coronavirus ua faʻaitiitia tele - ma ua latalata nei i le 1.0! E faapefea? - e te fesili. E ala i le faʻaaogaina o faiga talafeagai uma i luga o se fua e faigata ona mafaufauina i totonu o se atunuʻu e pei o, mo se faʻataʻitaʻiga, le Iunaite Setete: e ala i le tapunia atoa o megacities ma le atinaʻeina o se faiga faʻataʻitaʻiga e mafai ai ona mataʻituina le tulaga o le sili atu i le miliona tagata i le vaiaso.
O loʻo i ai le tele o le fenumiai i luga o ala o fesoʻotaʻiga lautele (e aofia ai faʻamatalaga lauiloa e pei o Elon Musk) e uiga i le eseesega i le va o le logistical ma le faʻateleina o le tuputupu aʻe. O le tuputupu aʻe o loʻo faʻatatau i le faʻamaʻi pipisi o le S. Faʻateleina le tuputupu aʻe, ioe, e le mafai ona faʻaauau e faʻavavau - ona sili atu ai lea o tagata faʻamaʻi nai lo le faitau aofaʻi o le lalolagi! O se taunuuga la, o le fua o faʻamaʻi pipisi e tatau ona faʻagesegese i taimi uma, e taʻitaʻia ai i tatou i se foliga S (ua taʻua o le sigmoid) o le tuputupu aʻe i le taimi. I le taimi lava e tasi, o le faʻaitiitia o le maualuga e le tupu fua - e le o se togafiti. mafuaaga autu:
- O gaioiga tetele ma aoga a le sosaiete.
- Ole maualuga ole numera o tagata ua a'afia, lea e mafua ai ona maualalo le numera o tagata e ono afaina ona o le le lava o tagata soifua maloloina.
E leai la se fa'atatau i le fa'alagolago i le tuputupu a'e o logistics o se auala e pulea ai le fa'ama'i.
O le isi mafuaʻaga e faigata ai ona faʻaalia le aʻafiaga o le coronavirus i lou lotoifale o le tuai tele i le va o faʻamaʻi ma falemaʻi - e masani lava ile 11 aso. Atonu e foliga mai o se taimi puupuu, ae o le taimi e te matauina ai le tumutumu o falemaʻi, o le a oʻo le faʻamaʻi i se tulaga e 5-10 taimi e sili atu ai tagata e aʻafia.
Manatua o loʻo i ai ni faʻamatalaga muamua e mafai ona faʻalagolago le aʻafiaga i lau itulagi ile tau. I le tusiga "" Fai mai o le faʻamaʻi ua sosolo mamao i tau malulu (faʻanoanoa mo i matou, o le vevela i San Francisco, o loʻo matou nonofo ai, e saʻo i lenei vaega; o nofoaga autu o Europa, e aofia ai Lonetona, e paʻu foi iina).
"Aua le popole. E le fesoasoani le “To’a filemu”.
O se tasi o tali sili ona taatele i valaau ina ia mataala i luga o ala o faasalalauga lautele o le "Aua le popole" poʻo le "nofo filemu." E le fesoasoani lenei mea, e fai atu sina mea itiiti. E leai se tasi na manatu o le atuatuvale o le auala sili lea e alu ese ai mai le tulaga. Ae ui i lea, mo nisi mafuaʻaga, o le "nofo filemu" o se tali sili ona lauiloa i nisi o liʻo (ae le o le epidemiologists, o la latou galuega o le siakiina o ia mea). Atonu o le “nofo filemu” e fesoasoani i se tasi e taʻutonuina a latou lava lē gaoioi pe lagona le sili atu nai lo tagata latou te manatu i se tulaga popolevale.
Ae o le “nofo filemu” e faigofie ona taitai atu ai i le lē taulau ona sauniuni ma tali atu. I Saina, 10 miliona tagata na tuʻu ese ma lua falemaʻi fou na fausia i le taimi na latou i ai i le setete o Amerika i aso nei. Na umi tele le faatali o Italia ma na o le aso (Aso Sa o Mati 8) na latou faasilasilaina 1492 fou faʻamaʻi ma 133 maliu, e ui lava 16 miliona tagata ua lokaina. Faʻavae i luga o faʻamatalaga sili e mafai ona matou faʻamaonia i le taimi nei, naʻo le 2-3 vaiaso talu ai Italia sa i ai i se tulaga talitutusa ma le US ma Egelani i aso nei (i tulaga o faʻamaʻi faʻamaumauga).
Manatua e toetoe lava o mea uma e fesoʻotaʻi ma le coronavirus o loʻo i luga ole ea. Matou te le iloa le fua faatatau o faʻamaʻi poʻo le oti, matou te le iloa pe o le a le umi e ola ai i luga o luga, matou te le iloa pe ola pe faʻafefea ona sosolo i tau vevela. Pau lava le mea o loʻo ia i matou o la matou mate sili e faʻavae i luga o faʻamatalaga sili e mafai ona matou maua. Ma ia manatua o le tele o nei faʻamatalaga o loʻo i Saina, i Saina. O le auala sili nei e malamalama ai i le poto masani a Saina o le faitau lea o le lipoti , faʻavae i luga o se suʻesuʻega faʻatasi a le 25 tagata atamamai mai Saina, Siamani, Iapani, Korea, Nigeria, Rusia, Sigapoa, ISA ma WHO.
Pe a iai se le mautonu - masalo o le a leai se faʻamaʻi i le lalolagi atoa ma atonu o le a naʻo mea uma e aunoa ma le paʻu o le falemaʻi - e le o lona uiga o le filifiliga saʻo o le le faia o se mea. Ole mea lea ole a taumatemate tele ma fa'aletonu i so'o se fa'aaliga. E foliga mai foi e le mafai e atunuu e pei o Italia ma Saina ona tapunia le tele o vaega o latou tamaoaiga e aunoa ma se mafuaaga lelei. Ma e le fetaui lenei mea ma mea tatou te vaʻaia i nofoaga faʻamaʻi lea e le mafai ai e le fomaʻi ona taulimaina (mo se faʻataʻitaʻiga, i Italia, 462 faleie e faʻaaogaina mo suʻesuʻega muamua, ma tagata gasegase tigaina sa faʻaaogaina. mai nofoaga ua afaina).
Nai lo lena, o le tali magafagafa ma mafaufau lelei o le mulimuli lea i laasaga o loʻo fautuaina e tagata atamamai e puipuia ai le sosolo o faʻamaʻi:
- Aloese mai le motu o tagata.
- Fa'aleaogaina mea na tutupu.
- Galue mamao (pe a mafai).
- Fufulu ou lima pe a ulu atu ma tuua le fale—ma e masani lava pe a i fafo o le fale.
- Aloese mai le pa'i i ou foliga, aemaise i fafo o le fale (e le faigofie!).
- Fa'amama fa'ama'i i luga ma ato (o le siama e ono ola e o'o i le 9 aso i luga o luga, e ui lava e le o mautinoa).
E le gata e te popole ai
Afai e i lalo ifo o le 50 ou tausaga ma e leai ni faʻalavelave faʻalavelave e pei o le vaivai o le tino, maʻi cardiovascular, ulaula poʻo isi faʻamaʻi faʻamaʻi, ona mafai lea ona e malolo: e le mafai ona e oti mai le coronavirus. Ae o le auala e te tali atu ai e tāua tele. O loʻo i ai pea le avanoa maualuga e te ono aʻafia ai - ma afai e te aʻafia, e maualuga foi le avanoa e te aʻafia ai isi. I le averesi, e sili atu i le toʻalua tagata e aʻafia ai tagata taʻitoʻatasi, ma faʻamaʻi aʻo leʻi aliali mai faʻamaoniga. Afai ei ai ou matua e te tausia poʻo matua matutua ma e te fuafua e faʻaalu se taimi ma i latou, atonu e te iloa mulimuli ane ua e aʻafia i latou i le coronavirus. Ma o se avega faigata lea o le a tumau mo le olaga.
E tusa lava pe leai sau fesoʻotaʻiga ma tagata e sili atu i le 50, atonu e sili atu au paaga ma au masani i faʻamaʻi faʻamaʻi nai lo le mea e te iloa. e toaitiiti tagata e talanoa e uiga i lo latou soifua maloloina i le galuega ona o . Matou te lamatia uma, ae o le tele o tagata matou te fegalegaleai ma atonu latou te le iloa lenei mea.
Ma, ioe, e le gata i tagata o loʻo siomia oe. O se mataupu taua tele foi lea. So'o se tasi e taumafai e fa'agesegese le sosolo o le fa'ama'i e fesoasoani i le nu'u atoa e fa'aitiitia le sosolo. E pei ona tusia e Zeynep Tufekci: : "Sauniuni mo le toetoe lava a mautinoa le salalau atu o le siama i le lalolagi atoa ... o se tasi o mea sili ona aoga faʻale-agafesootai, mea faʻapitoa e mafai ona e faia." Na ia faaauau:
E tatau ona tatou sauniuni - e le ona o lo tatou lagona patino i se tulaga lamatia, ae ia faʻaitiitia foi le lamatiaga mo i tatou taitoatasi. E tatau ona tatou sauniuni e le ona o le a oo mai le iʻuga o le lalolagi, ae ona e mafai ona tatou suia itu uma o le lamatiaga tatou te feagai o se sosaiete. E moni lava, e tatau ona e sauniuni aua e mana’omia e ou tuaoi – ae maise o ou tuaoi matutua, o ou tuaoi o loo faigaluega i falemai, o ou tuaoi e mama’i faaumiumi ma ou tuaoi e le mafai ona saunia i latou lava ona o le leai o se taimi po o ni punaoa.
Na aafia patino ai i tatou. O le a'oa'oga tele ma sili ona taua na matou faia i le fast.ai, lea e fai ma sui o le fa'ai'uga o tausaga o la matou galuega, sa fa'atulaga e amata i le Iunivesite o San Francisco i le vaiaso. O le Aso Lulu na tea nei (Mati 4) na matou filifili ai e momoli le kosi atoa i luga ole laiga. O matou o se tasi o vasega muamua na sui i ai . Aiseā na matou faia ai lenei mea? Aua o le amataga o le vaiaso talu ai na matou iloa ai e ala i le faʻatinoina o lenei kosi na matou faʻamalosia ai le faʻapotopotoina o le faitau selau o tagata i totonu o se avanoa puipui, tele taimi i le gasologa o nai vaiaso. O le fa'apotopotoina o vaega o tagata i totonu o se avanoa pupuni o le mea sili lea ona leaga e mafai ona e faia i lenei tulaga. Sa matou lagona le tatau ona puipuia lenei mea. O lenei faaiuga sa matua faigata lava. O lo'u taimi e galulue ai ma tamaiti aoga o se tasi lea o o'u fiafiaga sili ma taimi sili ona aoga i tausaga taitasi. Ma o a matou tamaiti aoga o le a felelei mai i itu uma o le lalolagi mo lenei kosi - matou te le mananao e faʻanoanoa i latou.
Ae na matou iloa o le filifiliga saʻo lea aua a leai o le a faʻateleina le sosolo o le faʻamaʻi i totonu o le matou nuʻu.
E tatau ona tatou fa'amafola le pi'o
E taua tele lenei mea aua afai tatou te faʻaitiitia le sosolo o faʻamaʻi i totonu o se nuʻu, o le a tatou tuʻuina atu i falemaʻi i lena nuʻu le taimi e faʻafetaui ai maʻi mamaʻi ma gasegase masani latou te togafitia. E ta'ua lea o le "fa'amafola le pi'o" ma o lo'o fa'aalia manino i lenei ata:
Farzad Mostashari, sa avea muamua ma National Coordinator for Health IT, faʻamatala: “E iai mataupu fou i aso uma e leai se tala faʻasolopito o femalagaiga poʻo fesoʻotaʻiga i mataupu masani, ma matou te iloa ua na o le pito o le aisa ona o le tuai o suʻega. O lona uiga o le numera o tagata mamaʻi o le a faʻateleina i le isi lua vaiaso ... O le taumafai e tuʻuina atu faʻatapulaʻa laiti i le feagai ai ma le faʻateleina o le salalau e pei o le taulai atu i aloiafi pe a mu se fale. A tupu lenei mea, e manaʻomia ona sui le taʻiala i le faʻaitiitia o puipuiga e faʻagesegese ai le sosolo ma faʻaititia le aʻafiaga i le soifua maloloina lautele. Afai e mafai ona tatou faʻaitiitia le sosolo ina ia mafai e a tatou falemaʻi ona taulimaina le faʻalavelave, ona maua lea e tagata le avanoa i togafitiga. Ae afai e toʻatele tagata mamaʻi, o le toʻatele o i latou e manaʻomia le falemaʻi e le maua.
O le mea lea e foliga mai i le tulaga o le matematika Liz Specht:
I totonu ole US e 1000 moega ile falema'i ile 2.8 tagata. Faatasi ai ma le faitau aofaʻi o le 330 miliona, matou te maua pe tusa ma le miliona nofoa. E masani lava 65% o nei nofoaga o loʻo nofoia. Ole mea lea ua tatou maua ai le 330 moega falemaʻi e leai se totogi i le atunuʻu atoa (atonu e laʻititi laʻititi i lenei vaitau, ma amanaʻia faʻamaʻi taimi). Sei o tatou ave faʻamaumauga mai Italia e fai ma faʻavae ma faʻapea o le 10% o mataupu e manaʻomia ile falemaʻi. (Ia manatua o le tele o tagata mamaʻi, o le falemaʻi e umi vaiaso - i se isi faaupuga, o le a matua tuai tele pe a tumu moega i tagata gasegase o le coronavirus). E tusa ai ma lenei faʻatusatusaga, ia Me 8, o moega gaogao uma i falemaʻi a Amerika o le a faʻatumu. (Ioe, e le o taʻu mai ai le lelei o moega a le falemaʻi e tuʻufaʻatasia ai tagata mamaʻi o loʻo maua i se siama sili ona pipisi.) Afai na tatou sese i le numera o mataupu ogaoga, e naʻo le suia o le taimi e faʻatumu ai moega a le falemaʻi, e ala i le 6 aso i itu taitasi. Afai e 20% o mataupu e manaʻomia ile falemaʻi, o le a faʻaumatia avanoa ~ Me 2. Afai na o le 5% - ~Me 14. 2.5% e aumaia ai i tatou i le aso 20 o Me. O lenei, ioe, faʻapea e leai se manaʻoga faʻanatinati mo moega falemaʻi (e le mo le coronavirus), lea e fesiligia. O loʻo faʻapipiʻiina le faiga o le soifua maloloina, le lava o talavai, ma isi, tagata e maua i faʻamaʻi faʻamaʻi, e masani ona tutoʻatasi ma faʻatonuina e le tagata lava ia, e mafai ona maʻi tigaina, e manaʻomia ai togafitiga faʻapitoa ma falemaʻi.
O le eseesega o le tali atu a le sosaiete
E pei ona uma ona tatou talanoaina, o lenei numera e le saʻo-ua uma ona faʻaalia e Saina e mafai ona faʻaititia le sosolo i faʻalavelave faʻafuaseʻi. O le isi faʻataʻitaʻiga lelei o se tali manuia o Vietnam, lea, faatasi ai ma isi mea, o se faʻasalalauga a le atunuʻu (faatasi ai ma se pese puʻeina!) Faʻavaveina le sosaiete ma faʻamalosia tagata e suia a latou amio i se mea e sili atu ona taliaina i lenei tulaga.
E le na'o se tulaga fa'apea, e pei ona manino mai i le 1918 Spanish Flu. I totonu o le US, e lua aai na faʻaalia le eseʻesega o tali i le faʻamaʻi: Philadelphia na faia se fuafuaga fuafuaina 200.000-tagata e suʻe tupe mo le taua; San Luis faʻagaoioia se fuafuaga e faʻaitiitia ai fesoʻotaʻiga lautele e faʻaitiitia ai le sosolo o le siama; Na faaleaogaina uma mea faitele. Ma o le tulaga lea o fuainumera o tagata maliliu i totonu o aai taitasi, e pei ona faaalia i totonu :
Eseese tali i le Spanish Flu o le 1918
O le tulaga i Filatelefaia na vave ona le toe pulea i le tulaga lea mo le tanuga o le toatele o tagata oti.
Richard Besser, o le sa avea ma faatonu o le Centers for Disease Prevention and Control i le taimi o le 1 H1N2009 pandemic, e faapea i le Iunaite Setete, “o lou tulaga lamatia ma le malosi e puipuia ai oe lava ma lou aiga e faalagolago i tupe maua, avanoa i le tausiga o le soifua maloloina, tulaga tau femalagaaiga, ma isi vaega.” E faailoa mai ai e faapea:
O tagata matutua ma tagata e le atoatoa le malosi o lo'o i ai i se tulaga lamatia tele pe a le lelei a latou pa'o i aso taitasi ma faiga lagolago. O i latou e le maua le soifua maloloina, e aofia ai nuʻu ma nuʻu faʻapitonuʻu, o le a afaina foi i le faʻafitauli o le mamao i nofoaga lata ane. O tagata o loʻo nonofo i nofoaga tapuni - fale lautele, falepuipui, fale puipui, poʻo leai foi ni fale - e mafai ona aʻafia i galu, e pei ona tatou vaʻaia i le setete o Uosigitone. Ma o faʻafitauli o tagata faigaluega maualalo totogi ma tagata faigaluega e leai ni tulaga faʻaletulafono ma faʻatulagaina faʻatulagaina o le a faʻaalia i lenei faʻalavelave. Fesili atu i le 60 pasene o le aufaigaluega a le US itula faigaluega pe faʻapefea ona faigofie mo i latou ona fai malologa poʻo taimi malolo.
Ua faaalia e le American Bureau of Job Statistics lena tagata i vasega maualalo totogi ua totogi aso malolo ma'i.
O le tele o tagata Amerika e maualalo tupe maua e leai ni aso malolo ma'i, o lea e tatau ai ona latou o e faigaluega.
E leai ni a matou faʻamatalaga faʻalagolago ile Covid-19 ile US
O se tasi o faʻafitauli tele i le US o le leai o ni asiasiga; ma o taunuuga o siaki na faia e le o lolomiina lelei, o lona uiga tatou te le iloa le mea moni o loʻo tupu. Na faamatala e Scott Gottlieb, o le faauluuluga muamua o le Food and Drug Administration, e sili atu le lelei o suʻega i Seattle, o lea e iai a matou faʻamatalaga e uiga i faʻamaʻi i lena eria: “O le mafuaʻaga na matou iloa ai i le amataga o faʻamaʻi pipisi o le covid-19 i Seattle - o le gauai totoʻa o tagata su'esu'e tuto'atasi. E lei i ai lava se mata'ituina atoatoa faapena i isi aai. O isi nofoaga vevela i le US atonu e le maua i le taimi nei. Ae faimai foi Ua folafola mai e le Sui Peresetene Mike Pence e tusa ma le 1.5 miliona suʻega o le a maua i lenei vaiaso, ae i le US atoa, naʻo le 2000 tagata na faʻataʻitaʻiina e oʻo mai i le taimi nei. Fa'avae i galuega mai Robinson Meyer ma Alexis Madrigal o The Atlantic fai mai:
O faʻamatalaga na matou aoina o loʻo taʻu mai ai o le tali atu a Amerika i le covid-19 ma le faʻamaʻi na mafua ai ua matua faateʻia, aemaise lava pe a faʻatusatusa i isi atunuʻu atiaʻe. Na faʻamaonia e le Centers for Disease Control and Prevention i le 8 aso talu ai, o le siama o loʻo sosolo i totonu o tagata Amerika - o loʻo aʻafia ai tagata Amerika e leʻi malaga i fafo pe na faʻafesoʻotaʻi ma soʻo se tasi na maua. I Korea i Saute, e sili atu nai lo le 66.650 tagata na faʻataʻitaʻiina i le vaiaso muamua ina ua maeʻa le faʻamaʻi muamua i totonu o aiga - ma e leʻi umi ae aʻoaʻo e suʻe le 10.000 tagata i le aso.
O se vaega o le faafitauli ua oo i tulaga faaupufai. Aemaise lava, ua taʻu manino mai e Donald Trump e manaʻo e faʻamautu le "numera" (o lona uiga, le numera o tagata aʻafia i le US). (Afai e te manaʻo e aʻoaʻo atili i lenei autu, faitau le tusiga i luga ole Faʻamatalaga Faʻasaienisi Ethics ""). Ulu o Fa'amatalaga Fa'amatalaga i Google, , tusia e uiga i le faʻafitauli o faʻamatalaga faʻapolokiki:
Ina ua ou galue i le WHO, sa avea aʻu ma vaega o le polokalame faavaomalo AIDS - lea ua UNAIDS - na faia e tau ai le faʻamaʻi o le AIDS. O le aufaigaluega, fomaʻi ma saienitisi, na taulaʻi atoatoa i le foia o lenei faʻafitauli. I le taimi o se fa'alavelave, e mana'omia fa'amatalaga manino ma sa'o e fesoasoani ai i tagata uma e faia fa'ai'uga fa'apitoa e uiga i le auala e fa'atino ai (atunu'u, setete, malo fa'apitonu'u, kamupani, leai ni tupe mama, a'oga, aiga ma tagata ta'ito'atasi). Faatasi ai ma faʻamatalaga saʻo ma faiga e faʻalogo ai i tagata atamamai sili ma saienitisi, e mafai ona tatou manumalo i luitau e pei ole HIV/AIDS poʻo le COVID-19. Fa'atasi ai ma fa'amatalaga sese e fa'atupu e fa'aupufai fa'apolokiki, o lo'o i ai le fa'amata'u moni o le fa'atupuina o mea e sili atu ona leaga e ala i le le vave tali atu i le taimi o le fa'atupuina o fa'ama'i ma e ala i le fa'amalosia malosi o amioga e atili ai ona sosolo le fa'ama'i. E le mafai ona tatalia le tiga o le vaai atu i lenei tulaga ua tupu.
E foliga mai e le o naunau le au faipule e suia mea pe a oo i le manino. Failautusi o le Soifua Maloloina Alex Azar "Na amata ona talanoa e uiga i suʻega o loʻo faia e tagata fomaʻi e malamalama ai pe o loʻo aʻafia se maʻi i le coronavirus fou. O le leai o nei suʻega o lona uiga o se avanoa mataʻutia i faʻamatalaga faʻamaʻi e uiga i le sosolo ma le mataʻutia o le faʻamaʻi i le Iunaite Setete, ua faʻateteleina ona o le leai o se faʻamatalaga manino a le malo. Na taumafai Azar e fai mai o suʻega fou ua uma ona faʻatonuina ma na o le pau lava le mea o loʻo misi o le pulea lelei e maua ai. Ae, latou te faaauau pea:
Ona faʻafuaseʻi lea ona faʻalavelave le pu ia Azar. "Ae ou te manatu, ma e taua tele, soʻo se tagata na manaʻomia se suʻega i le aso poʻo ananafi na maua lena suʻega. Ua latou i ai iinei, e iai a latou suʻega ma e lelei tele suʻega. Soʻo se tasi e manaʻomia se suʻega e maua se suʻega, ”o le tala lea a Trump. E le moni. Na taʻu atu e le Sui Peresetene Mike Pence i le au tusitala o le manaoga mo suʻega i le US e sili atu le sapalai.
O isi atunuu o loʻo tali vave atu ma sili atu le taua nai lo le Iunaite Setete. O le tele o atunuu i Asia i Sautesasae o loʻo lelei le faʻatinoina, e aofia ai Taiwan, lea na oʻo ai le R0 i le 0.3, ma Sigapoa, lea na fuafua e faitau. . Ae ua le na o Asia nei; i Falani, mo se faʻataʻitaʻiga, soʻo se faʻatasiga e sili atu i le 1000 tagata e faʻasaina, ma e tapunia aʻoga i sone e tolu.
iʻuga
O le Covid-19 o se mataupu faʻaagafesootai taua, ma e mafai-ma e tatau ona tatou galulue e faʻaitiitia le sosolo o le faʻamaʻi. O lona uiga:
- Aloese mai le tumutumu o tagata
- Fa'aleaogaina mea na tutupu
- Galue mai le fale pe a mafai
- Fufulu ou lima pe a ulu atu ma tuua le fale—ma e masani lava pe a i fafo o le fale.
- Aloese mai le tago i ou foliga, aemaise lava i fafo o le fale
Manatua: Talu ai sa tatau ona faʻasalalau lenei tusiga i le vave e mafai ai, matou te leʻi faʻaeteete i le tuufaatasia o le lisi o faʻamatalaga ma galuega na matou faʻavaeina.
Faamolemole ta'u mai pe ua matou misia se mea.
Faafetai ia Sylvain Gugger ma Alexis Gallagher mo manatu faaalia ma manatu.
puna: www.habr.com