E i ai se tasi e manatua Erwise? Vaiola? Talofa? Tatou manatua.
Ina ua taunu'u Tim Berners-Lee i le CERN, falesu'esu'e fa'apitoa o le fisiki ta'uta'ua a Europa, i le 1980, na fa'afaigaluegaina o ia e fa'afouina le fa'atonutonuina o le tele o masini fa'avavevave. Ae o le tagata suʻesuʻe o le upega tafaʻilagi faʻaonaponei na vaʻaia se faʻafitauli toetoe lava a vave lava: e faitau afe tagata na o mai pea ma o atu i le inisitituti suʻesuʻe, o le toʻatele oi latou na galulue iina mo sina taimi.
"O se luitau tele mo le au fai polokalame konekarate e taumafai e malamalama i faiga, e le gata i le tagata ma le komepiuta, na faʻatautaia ai lenei malae taʻalo matagofie," na tusia mulimuli ane e Berners-Lee. "O le tele o faʻamatalaga taua na i ai i totonu o ulu o tagata."
O lea i lona taimi avanoa, sa ia tusia ai ni polokalame e foia ai lenei faaletonu: o se polokalama laitiiti na ia faaigoaina o le Enquire. Na fa'ataga ai tagata fa'aoga e fai “nodes”—pei o pepa fa'asino itulau e tumu i fa'amatalaga ma feso'ota'iga i isi itulau. Ae paga lea, o lenei talosaga, na tusia i le Pascal, na tamoe i luga o le OS proprietary a CERN. “O se vaega toaitiiti o tagata na matamata i lenei polokalame na manatu o se manatu lelei, ae leai se tasi na faʻaaogaina. O le iʻuga, na leiloa le tisiketi, faatasi ai ma le uluaʻi Inquire.”
I ni nai tausaga mulimuli ane, na toe foi ai Berners-Lee i CERN. O le taimi lea na ia toe faʻalauiloa ai lana poloketi Upega Tafaʻilagi i se auala e faʻateleina ai le avanoa e manuia ai. I le aso 6 o Aokuso, 1991, na ia lomia ai se faʻamatalaga o le WWW i le alt.hypertext usenet group. Na ia tatalaina foi le code mo le faletusi libWWW, lea na ia tusia ma lona fesoasoani o Jean-François Groff. O le faletusi na faʻatagaina tagata auai e fai a latou lava upega tafaʻilagi.
“O la latou galuega—e sili atu i le lima tagata suʻesuʻe eseese i le 18 masina—na laveaʻiina ai se polokalame i luga o le Initaneti e luʻitauina i le faatupeina ma faalauiloa ai se vaega o tagata e faia le upega tafaʻilagi,” na taʻua ai se faamanatuina o se aso faamanatu i le Computer History Museum i Mountain View, Kalefonia. Le sili ona ta'uta'ua o ulua'i su'esu'ega o Mosaic, na tusia e Marc Andreessen ma Eric Bina o le National Center for Supercomputing Applications (NCSA).
E leʻi umi ae avea Mosaic ma Netscape, ae e leʻo le suʻesuʻega muamua. O le faʻafanua na aoina e le falemataʻaga o loʻo tuʻuina mai ai se manatu o le lalolagi atoa o le galuega muamua. O le mea e ofo ai e uiga i nei talosaga muamua o loʻo i ai le tele o foliga o suʻesuʻega mulimuli ane. Ma o se ta'amilosaga lenei o polokalame su'esu'e i luga o le initaneti e pei ona sa iai a'o le'i ta'uta'ua.
Su'esu'e mai CERN
O le su'esu'ega muamua a Tim Berners-Lee, WorldWideWeb mai le 1990, o se su'esu'ega ma se faatonu. Na ia faʻamoemoe o le a agai i luma galuega suʻesuʻe i lenei itu. Ua fa'apotopotoina e le CERN se kopi o ana mea. O le faʻamalama o loʻo faʻaalia e oʻo atu i le 1993 o le tele o uiga o suʻesuʻega faʻaonaponei ua uma ona iai iina.
O le tapulaʻa autu o le polokalama o le tamoe i luga o le NeXTStep OS. Ae e leʻi umi talu ona maeʻa le WorldWideWeb, na tusia e le CERN mathematics intern Nicola Pellow se suʻesuʻega e mafai ona taʻavale i isi nofoaga, e aofia ai fesoʻotaʻiga i UNIX ma MS-DOS. I lena auala, “e mafai e tagata uma ona maua i luga o le initaneti,” o le faamatalaga lea a le tusitala o talafaasolopito o le Initaneti o Bill Stewart, “lea na iai i lena taimi le tusi telefoni a le CERN.”
Uluai CERN 'upega tafaʻilagi, ca. 1990
Sese
Ona sau lea o Erwise. Na tusia e tamaiti aʻoga Finnish e toafa i le 1991, ma faʻasalalau i le 1992. O Erwise o loʻo taʻua o le suʻesuʻega muamua ma se ata faʻataʻitaʻi. Sa ia iloa foi le sueina o upu i luga o se itulau.
Na toe iloilo e Berners-Lee Erwise i le 1992. Na ia taʻua lona mafaia ona faʻaogaina fonuka eseese, vase vase sootaga, faʻatagaina oe e faalua-kiliki se soʻotaga e oso i isi itulau, ma lagolagoina le tele windows.
"E foliga atamai tele Erwise," na ia faasilasila mai ai, e ui lava o loʻo i ai sina mealilo i ai, "o se pusa uiga ese o loʻo siomia ai le tasi upu i totonu o se pepa, pei o se faamau poʻo se fomu filifilia. E ui lava e le o ia o se tasi poʻo le isi - masalo o se mea lea mo lomiga i le lumanaʻi."
Aisea na le alu ese ai le talosaga? I se faatalanoaga mulimuli ane, na taʻua ai e se tasi na faia le Erwise o Finelani sa i ai i se paʻu loloto i lena taimi. Sa leai ni agelu teu tupe i totonu o le atunuu.
"I lena taimi, semanu e le mafai ona matou faia se pisinisi e faavae i luga o Erwise," o lana tala lea. "Pau lava le auala e maua ai tupe o le faʻaauauina lea o le atinaʻe ina ia faʻatau ai i matou e Netscape." Peitaʻi, e mafai ona tatou ausia le tulaga o le uluaʻi Mose i sina galuega itiiti. Na matou manaʻomia e faʻamaeʻa Erwise ma faʻasalalau i luga o le tele o faʻavae."
Erwise Browser
VaiolaWWW
na tatalaina ia Aperila 1992. Na tusia e Pei-Yuan Wei le fa'atupuina i le Iunivesite o Kalefonia, Berkeley, e fa'aaoga ai le gagana Viola scripting o lo'o fa'aogaina i lalo ole UNIX. E le'i taina e Wei le cello, "na tupu lava ona o le pu'upu'u pu'upu'u" Visually Interactive Object-oriented Language and Application, e pei ona tusia e James Gillies ma Robert Caillou i la latou tala faasolopito o le WWW.
E foliga mai na musuia Wei e se polokalama Mac muamua e taʻua , lea na mafai ai e tagata fa'aoga ona faia matrices mai pepa fa'apipi'i fa'atasi ma hyperlinks. "Ona avea lea o le HyperCard ma se galuega sili ona manaia, faʻamaonia, ma nei hyperlinks," na ia toe manatua mulimuli ane. Ae ui i lea, o le polokalame "e le o le lalolagi atoa ma na o le Mac na galue. Ma e leʻi iai foʻi laʻu lava Mac.”
Ae na ia maua avanoa i UNIX X terminals i le Berkeley Experimental Computing Center. "Sa i ai aʻu faatonuga mo HyperCard, sa ou suʻesuʻeina ma naʻo le faʻaaogaina o manatu e faʻatino ai i X-windows." Ae na o le mea e sili ona manaia, na ia faʻatinoina i le faʻaaogaina o le gagana Viola.
O se tasi o mea sili ona taua ma fou o ViolaWWW o le fa'atupuina e mafai ona aofia ai tusitusiga ma "applets" i le itulau. O lenei mea na faʻaalia ai le galu tele o Java applets na faʻaalia i luga o upega tafaʻilagi i le tuai o 90s.
В Na matauina foi e Wei ni faaletonu eseese o le browser, o le mea autu o le leai o se PC version.
- E leʻi faʻafeiloaʻi i luga ole PC platform.
- E le lagolagoina le lolomiga HTML.
- O le HTTP e le mafai ona fa'alavelave ma e le mafai ona faitau tele.
- E le lagolagoina le proxy.
- O le fa'aliliu gagana e le'o tele filo.
"O loʻo galue le tusitala i nei faʻafitauli, ma isi," na tusia e Wei i lena taimi. Ae, "o se suʻesuʻega sili ona lelei, e mafai ona faʻaaogaina e soʻo se tasi, e matua faʻaogaina ma tuusaʻo," na faʻauʻu ai Berners-Lee i lana . "O mea faʻaopoopo e le faʻaaogaina e le 90% o tagata faʻaoga moni, ae o foliga ia e manaʻomia e tagata faʻaogaina."
VaiolaWWW Hypermedia Browser
Midas ma Samba
Ia Setema 1991, na asiasi atu ai le fomaʻi o Paul Kunz mai le Stanford Linear Accelerator (SLAC) i le CERN. Na ia toe foʻi mai ma le tulafono e manaʻomia e faʻatautaia ai le upega tafaʻilagi muamua a Amerika i Matu ile SLAC. “Na ou i ai lava i le CERN,” o le tala lea a Kunz i le pule sili o le faletusi Louis Addis, “ma na ou mauaina lenei mea matagofie o loo atiina ae e se uo, o Tim Berners-Lee. O le mea tonu lea e te manaʻomia mo lou faʻavae."
Na ioe Addis. Ua fa'asalalau e le pule o le faletusi su'esu'ega autu i luga ole laiga. Na faia foi e foma'i mai Fermilab i se taimi mulimuli ane.
Ma i le taumafanafana o le 1992, o se fomaʻi mai le SLAC tusia Midas, o se su'esu'ega fa'akalafi mo Stanford physicists. Tele O le tulaga maualalo o le mafai lea ona faʻaalia pepa i le faʻasologa o tusitusiga, e fiafia i ai fomaʻi mo lona mafai ona toe gaosia saʻo fua faʻasaienisi.
"Faatasi ai ma nei faʻamanuiaga autu, ua amata ona faʻaogaina le upega tafaʻilagi i totonu o le faʻalapotopotoga faʻapitoa," na faʻamutaina ai. US Department of Energy Progress SLAC aso 2001.
I le taimi nei, i le CERN, Pellow ma Robert Caillau na faʻatuina le uluai upega tafaʻilagi mo le komepiuta Macintosh. Gillies ma Caillau o loʻo faʻamatalaina le atinaʻeina o Samba i lenei auala.
Mo Pellow, o le alualu i luma i le faʻalauiloaina o le Samba poloketi sa tuai ona o nai soʻotaga uma o le a paʻu le suʻega ma e leai se tasi na te iloa pe aisea. "O le Mac browser sa tumu i mea sese," o le tala faanoanoa lea a Tim Berners-Lee i se nusipepa mai le '92. “Ou te tuʻuina atu se mitiafu o loʻo i ai le tusi W3 i soʻo se tasi e mafai ona toe faʻaleleia!" - na ia faasilasila atu. O le mitiafu na alu i John Streets i Fermilab, o le na sailia i lalo le pusa, faʻatagaina Nicola Pellow e faʻaauau le atinaʻeina o se faʻaoga galue o Samba.
Samba "o se taumafaiga e faʻafeiloaʻi le mamanu muamua o le suʻesuʻega na ou tusia i luga o se masini NeXT i le Mac platform," Berners-Lee, ae e leʻi maeʻa seʻia oʻo ina tuʻuina atu e le NCSA se Mac version o Mosaic na faʻafefe ai.
Samba
Mose
O Mose “o le aloiafi lea na faapogaia ai le tuputupu aʻe o le upega tafaʻilagi i le 1993,” o le faamatalaga lea a le au tusitala talafaasolopito o Gillies ma Caillou. Ae e le mafai ona atiae e aunoa ma ona muamua, ma e aunoa ma le NCSA ofisa i le Iunivesite o Ilinoi, faʻapipiʻiina i masini UNIX sili ona lelei. O le NCSA sa iai fo'i Dr. Ping Fu, o se foma'i ata fa'akomepiuta ma fa'ataulāitu sa galue i le fa'aogaina o a'afiaga mo le tifaga Terminator 2. Ma sa ia faafaigaluegaina talu ai nei se fesoasoani e igoa ia Marc Andreessen.
"O le a sou manatu e uiga i le tusiaina o se GUI mo le browser?" - Na fautua atu Fu i lona fesoasoani fou. “O le a le mea e su'esu'e ai?” – o le fesili lea a Andreessen. Ae i ni nai aso mulimuli ane, na faia ai e se tasi o le aufaigaluega a le NCSA, Dave Thompson, se folasaga i luga o le suʻesuʻega muamua a Nicola Pellow ma le ViolaWWW browser a Pei Wei. Ma a'o le'i faia fa'aaliga, na tu'uina atu ai e Tony Johnson le ulua'i lomiga o Midas.
O le polokalama mulimuli na ofo Andreessen. “Ofoofogia! Manaia! E ofoofogia! Mata'utia le manaia! - na ia tusi atu ia Johnson. Ona ave lea e Andreessen le tagata tomai faapitoa o le NCSA UNIX Eric Bina e fesoasoani ia te ia e tusi lana lava sailiga mo X.
Mosaic e tele foliga fou ua fausia i totonu mo le upega tafaʻilagi, e pei o le lagolago mo vitio, leo, fomu, faailoga tusi, ma talafaasolopito. "Ma o le mea ofoofogia o le, e le pei o uluai suʻesuʻega mo X, o mea uma sa i totonu o se faila e tasi," o le tala lea a Gillies ma Caillou:
Sa faigofie le faiga fa'apipi'i - na'o lou siiina mai ma fa'agasolo. Mulimuli ane na taʻutaʻua Mose mo le faʻalauiloaina o le pine , lea mo le taimi muamua na faʻatagaina ata e faʻapipiʻi saʻo i totonu o tusitusiga, nai lo le faʻaalia i se isi faamalama, e pei o le suʻesuʻega muamua a Tim mo NeXT. O lenei mea na mafai ai e tagata ona faia itulau i luga o le upega tafaʻilagi e sili atu ona tutusa ma faʻasalalauga lolomi latou te masani ai; E leʻi fiafia tagata faʻatauvaʻa uma i le manatu, ae e mautinoa lava na taʻutaʻua ai Mose.
"O le mea na sili ona lelei na faia e Mark, i loʻu manatu," na tusia mulimuli ane e Tim Berners-Lee, "o le faʻafaigofieina lea o le faʻapipiʻiina, ma lagolago i faʻasaʻoga sese e ala i imeli, i soo se taimi o le ao poʻo le po. E mafai ona e auina atu ia te ia se savali e uiga i le mea sese, ma i ni nai itula mulimuli ane na te auina atu ai ia te oe se faasa’oga.”
O le mea sili ona taua a Mosaic, mai le vaaiga i aso nei, o lona faʻaogaina o fesoʻotaʻiga. "Faatasi ai ma le mana, i le mataupu faavae, e leai se tasi na tuuina mai ia te au, ou te tautino atu ua tatalaina le X-Mosaic," na tusia ai ma le mitamita e Andreessen i le www-talk group ia Ianuari 23, 1993. Na tatalaina e Alex Totik lana lomiga mo Mac i nai masina mulimuli ane. O le PC version na faia e Chris Wilson ma John Mittelhauser.
O le suʻesuʻega a le Mosaic na faʻavae i luga o Viola ma Midas, e pei ona taʻua i le faʻaaliga fale mataaga komepiuta. Ma sa ia faʻaaogaina se faletusi mai le CERN. "Ae e le pei o isi, e faʻatuatuaina, e oʻo lava i tagata e le o ni polofesa e mafai ona faʻapipiʻiina, ma e leʻi umi ae faʻaopoopoina le lagolago mo ata lanu i itulau nai lo faʻamalama taʻitasi."
Sa maua le su'esu'ega mosaic mo X Windows, Mac ma Microsoft Windows
Guy mai Iapani
Ae o Mosaic e le na o le pau lea o le oloa fou na faʻaalia i lena taimi. Tamaiti aoga a le Iunivesite o Kansas fetu'una'i lana su'esu'ega o fa'amatalaga fa'amatalaga i luga o le lotoa mo le Initaneti ma le upega tafa'ilagi. Na fa'alauiloa ia Mati 1993. "Na vave ona avea Lynx ma su'esu'ega o filifiliga mo fa'amaufa'ailoga fa'avae e aunoa ma ni ata, ma o lo'o fa'aaoga pea i aso nei," o le fa'amatalaga lea a le tusitala fa'asolopito o Stewart.
Ma i le Cornell Law School, na tusia ai e Tom Bruce se talosaga i luga o le upega tafaʻilagi mo PC, "ona o loia na masani ona faʻaogaina," Gillies ma Caillau faʻamatalaga. Na lomia e Bruce lana suʻesuʻega Cello ia Iuni 8, 1993, "ma e leʻi umi ae sii mai 500 taimi i le aso."
Cello
I le ono masina mulimuli ane, sa i ai Andreessen i Mountain View, Kalefonia. Na fuafua lana 'au e tatala le Mosaic Netscape ia Oketopa 13, 1994. O ia, Totik ma Mittelhauser na faʻapipiʻiina ma le fiafia le talosaga i se FTP server. E manatua e le tagata fa'atupu mulimuli lenei taimi. “Ua mavae le lima minute ma sa matou nonofo uma ai. E leai se mea na tupu. Ma faʻafuaseʻi ona tupu le download muamua. O se alii mai Iapani. Na matou tauto o le a matou auina atu ia te ia se mitiafu!”
O lenei tala lavelave e faamanatu mai ai ia i tatou e leai se mea fou e faia e se tagata e toʻatasi. O le upega tafaʻilagi na oʻo mai i o tatou olaga faʻafetai i tagata vaʻai mai le lalolagi atoa, o tagata e masani ona le malamalama lelei i mea na latou faia, ae na faʻaosofia e le fiailoa, iloiloga faʻatino, poʻo se manaʻo e taʻalo. O a latou aloiafi taitoatasi o le atamai na lagolagoina ai le faagasologa atoa. E pei foi o le finau a Tim Berners-Lee ia tumau le galulue faatasi o le poloketi ma, sili ona taua, tatala.
"O aso muamua o le upega tafaʻilagi sa matua faʻatatau tupe," O ia. "E tele naua mea e fai, o sina afi itiiti e ola ai."
puna: www.habr.com