O isi tala i le faasologa:
- Tala'aga o le fa'asologa
- Tala'aga o komepiuta faaeletonika
- Tala'aga o le transistor
- Talafa'asolopito ole Initaneti
I le taimi nei, ua matou toe tepa i tua i taumafaiga muamua e tolu e fausia ai se komepiuta faaeletonika numera: le komepiuta Atanasoff-Berry ABC, na faia e John Atanasoff; le poloketi a le British Colossus, na taitaia e Tommy Flowers, ma le ENIAC, na faia i le Moore School o le Iunivesite o Penisilevania. O nei galuega uma, o le mea moni, sa tutoatasi. E ui lava o John Mauchly, o le malosiaga autu i tua atu o le poloketi ENIAC, na iloa le galuega a Atanasov, o le mamanu ENIAC e le pei o le ABC i soo se auala. Afai sa i ai se tuaa masani o le masini komepiuta faaeletonika, o le faamaualalo Wynne-Williams counter, o le masini muamua e faaaoga ai paipa gaogao mo le teuina faafuainumera ma seti Atanasoff, Fugalaau, ma Mauchly i luga o le ala i le fatuina o komepiuta faaeletonika.
E na o le tasi lava o nei masini e tolu, na faia se sao i mea na tutupu mulimuli ane. E le'i faia lava e le ABC se galuega aoga ma, i se tulaga lautele, o nai tagata na iloa e uiga i ai ua galo. O masini taua e lua na faamaonia le mafai ona sili atu nai lo isi komepiuta uma o loʻo i ai, ae na tumau pea le Colossus i le mea lilo e tusa lava pe ua uma ona faatoilaloina Siamani ma Iapani. Na'o le ENIAC na lauiloa lautele ma o lea na avea ai ma tagata e umia le fa'ata'ita'iga mo komepiuta fa'aeletoroni. Ma o le taimi nei soʻo se tasi e manaʻo e fai se masini komepiuta e faʻavae i luga o faʻagogo gaogao e mafai ona faasino i le manuia o le aʻoga a Moore mo le faʻamaoniga. O le masalosalo ua mauaa mai le sosaiete inisinia lea na faafeiloaia uma ia galuega i luma o le 1945 ua mou atu; o le au masalosalo a le o le suia o latou mafaufau pe na le pisa.
Lipoti a le EDVAC
Faʻasalalau i le 1945, o le pepa, e faʻavae i luga o le poto masani o le fatuina ma le faʻaogaina o le ENIAC, faʻatulagaina le leo mo le faʻatonuga o tekonolosi komepiuta i le lalolagi mulimuli ane o le Taua Lona Lua a le Lalolagi. Na taʻua o le "first draft report on EDVAC" [Electronic Discrete Variable Automatic Computer], ma tuʻuina atu se faʻataʻitaʻiga mo le fausaga o uluai komepiuta na mafai ona faʻapipiʻiina i le faʻaonaponei - o lona uiga, o le faʻatinoina o faʻatonuga na maua mai le mafaufau maualuga. Ma e ui lava o le amataga tonu o manatu o loʻo lisiina i totonu o loʻo tumau pea se mataupu o felafolafoaiga, na sainia ma le igoa o le mathematician. (fanau Janos Lajos Neumann). O le tulaga masani o le mafaufau o se mathematician, na faia foi e le pepa le taumafaiga muamua e aveese le mamanu o se komepiuta mai faʻamatalaga o se masini faapitoa; sa ia taumafai e tuueseese le aano moni o le fausaga o le komepiuta mai ona uiga eseese e ono tutupu mai.
O Von Neumann, na fanau i Hanikeri, na sau i le ENIAC e ala i Princeton (New Jersey) ma Los Alamos (New Mexico). I le 1929, i le avea ai o se tamaʻitaʻi mathematician agavaa ma sao taua i le setiina o le teori, quantum mechanics, ma le taaloga, na ia tuua ai Europa e ave se tulaga i le Iunivesite o Princeton. E fa tausaga mulimuli ane, na ofoina atu e le Institute of Advanced Studies (IAS) lata ane ia te ia se tulaga tofi. Ona o le tulai mai o le Nazism i Europa, na oso fiafia ai von Neumann i le avanoa e tumau ai e faavavau i le isi itu o le Atelani - ma avea ai, ina ua mavae le mea moni, o se tasi o uluai tagata sulufaʻi Iutaia atamai mai le Europa a Hitila. Ina ua uma le taua, sa ia faapea mai: “O oʻu lagona mo Europa o le tuufaafeagai o le le fiafia, talu ai o tulimanu uma ou te iloa e faamanatu mai ai ia te au se lalolagi ua mou atu ma le faaleagaina e le aumaia ai se mafanafana," ma toe manatua ai "loʻu faanoanoaga atoatoa i le tagata soifua o tagata i le lalolagi. vaitaimi mai le 1933 i le 1938.”
I le le fiafia i le leiloloa o atunuu eseese o Europa i lona talavou, na faatonuina ai e von Neumann lona atamai uma e fesoasoani i le masini taua a le atunuu na puipuia o ia. I le isi lima tausaga na sosoo ai, na ia sopoia le atunuu, fautuaina ma feutagai i luga o le tele o galuega fou o auupega, ae o le a pulea e le tusitala o se tusi tele e uiga i taaloga. O lana galuega sili ona lilo ma taua o se faufautua o lona tulaga lea i luga o le Manhattan Project - o se taumafaiga e fausia se pomu atomika - o le au suʻesuʻe na tu i Los Alamos (New Mexico). Robert Oppenheimer na faʻafaigaluegaina o ia i le taumafanafana o le 1943 e fesoasoani i le faʻataʻitaʻiina o le matematika o le poloketi, ma o ana faʻatusatusaga na faʻamaonia ai le vaega o totoe e agai atu i se pomu e fana i totonu. O sea pa, fa'afetai i mea pāpā e fa'aosoina ai mea e mafai ona fissionable i totonu, o le a mafai ai ona maua se tali fa'aolaola. O le iʻuga, e manaʻomia se numera tele o faʻatusatusaga e ausia ai le paʻu spherical atoatoa e faʻatatau i totonu i le manaʻomia o le mamafa - ma soʻo se mea sese o le a mafua ai le faʻalavelaveina o le filifili ma le pomu fiasco.
Von Neumann ao galue i Los Alamos
I Los Alamos, sa i ai se vaega e luasefulu tagata calculators o loʻo i ai calculators desktop o loʻo latou faʻaogaina, ae latou te le mafai ona faʻafetaui le uta o le komepiuta. Sa tuuina atu e saienitisi ia i latou ni meafaigaluega mai le IBM e galulue ai ma kata tu'i, ae sa le mafai lava ona latou mulimuli. Na latou manaʻomia le faʻaleleia atili o meafaigaluega mai le IBM, mauaina i le 1944, ae leʻi mafai lava ona faʻaauau.
E oo atu i lena taimi, ua faaopoopo e von Neumann se isi seti o nofoaga i lana malaga masani i luga o le atunuu: na ia asiasi atu i nofoaga uma e mafai ai masini komepiuta e ono aoga i Los Alamos. Na ia tusia se tusi ia Warren Weaver, o le ulu o le vaega o le matematika o le National Defense Research Committee (NDRC), ma maua ai ni taʻitaʻiga lelei. Na alu o ia i Harvard e vaʻai i le Mark I, ae ua uma ona faʻatumu atoatoa o ia i galuega mo le Navy. Sa la talanoa ma George Stibitz ma mafaufau e oka se komipiuta Bell relay mo Los Alamos, ae na lafoaia le manatu ina ua iloa le umi e alu ai. Na ia asiasi atu i se vaega mai le Iunivesite o Columbia lea na tuufaatasia le tele o komepiuta IBM i totonu o se masini otometi tele i lalo o le taitaiga a Wallace Eckert, ae leai se suiga iloga i luga o komepiuta IBM ua uma ona i Los Alamos.
Ae ui i lea, e leʻi aofia ai e Weaver se tasi o poloketi i luga o le lisi na ia tuʻuina atu ia von Neumann: ENIAC. Na ia iloa lelei lava: i lona tulaga o le faatonu o le matematika, sa nafa ma le mataituina o le alualu i luma o galuega faatino uma a le atunuu. Weaver ma le NDRC atonu na i ai ni masalosaloga e uiga i le gafatia ma le taimi o le ENIAC, ae o se mea e ofo ai na te leʻi taʻua lona i ai.
Po o le a lava le mafuaaga, o le taunuuga na naʻo von Neumann na aʻoaʻoina e uiga i le ENIAC e ala i se feiloaiga avanoa i luga o se nofoaafi. O lenei tala na faamatalaina e Herman Goldstein, o se fesoʻotaʻiga i le fale suʻega a le Moore School lea na fausia ai le ENIAC. Na feiloai Goldstein ia von Neumann i le nofoaga o nofoaafi i Aberdeen ia Iuni 1944 - na alu ai von Neumann mo se tasi o ana feutagaiga, lea na ia tuuina atu o se sui o le komiti faufautua faasaienisi i le Aberdeen Ballistic Research Laboratory. Na iloa e Goldstein le talaaga o von Neumann o se tagata maoae ma na ia faia se talanoaga ma ia. O le mana'o e fai se lagona, sa le mafai ona ia ta'ua se galuega fou ma le manaia o lo'o atia'e i Philadelphia. O le auala a Von Neumann na vave suia mai le auala a se paaga faʻafefe i le faʻatonuga malosi, ma na ia faʻapipiʻi Goldstein i fesili e fesoʻotaʻi ma auiliiliga o le komepiuta fou. Na ia mauaina se puna fou manaia o le malosi komepiuta mo Los Alamos.
Na asiasi muamua Von Neumann ia Presper Eckert, John Mauchly ma isi sui o le au ENIAC ia Setema 1944. Na vave lava ona ia fiafia i le poloketi ma faaopoopo se isi mea i lana lisi umi o faʻalapotopotoga e faʻatalanoa. Na manuia itu uma e lua mai lea tulaga. E faigofie ona iloa pe aisea na tosina ai von Neumann i le gafatia o le televave o komepiuta eletise. ENIAC, poʻo se masini e tutusa ma ia, sa i ai le malosi e faʻatoʻilaloina ai faʻatapulaʻa faʻaputugaina uma na faʻalavelaveina ai le alualu i luma o le Manhattan Project ma le tele o isi galuega o loʻo i ai pe mafai foi (peitaʻi, o le Say's Law, o loʻo faʻamalosia pea i aso nei, faʻamautinoa o le oʻo mai o e le o toe mamao ae fa'atupuina se mana'oga tutusa mo i latou) . Mo le aʻoga a Moore, o le faʻamanuiaga o se tagata faʻapitoa faʻapitoa e pei o von Neumann o lona uiga o le mutaaga o le masalosalo ia i latou. E le gata i lea, ona o lona atamai ma le tele o le poto masani i le atunuu atoa, o lona lautele ma le loloto o lona poto i le matata o masini komepiuta e le mafaatusalia.
O le ala lea na aafia ai von Neumann i le fuafuaga a Eckert ma Mauchly e faia se sui o le ENIAC. Faatasi ai ma Herman Goldstein ma le isi mathematician ENIAC, Arthur Burks, na amata ona latou tusia ata mo le lona lua o augatupulaga o le komepiuta faaeletonika, ma o manatu o lenei vaega na aoteleina e von Neumann i se lipoti "muamua ata". O le masini fou e tatau ona sili atu le mamana, ia i ai laina lamolemole, ma, sili ona taua, manumalo i le pa puipui tele i le faʻaaogaina o le ENIAC - o le tele o itula o faʻatulagaina mo galuega fou taʻitasi, lea na nofonofo ai lenei komepiuta mamana ma taugata tele. O le au mamanu o le augatupulaga aupito lata mai o masini eletise, o le Harvard Mark I ma le Bell Relay Computer, na aloese mai lenei mea e ala i le tuʻuina atu o faʻatonuga i totonu o le komepiuta e faʻaaoga ai le lipine pepa ma pu i totonu ina ia mafai ai e le tagata faʻatautaia ona saunia le pepa aʻo faia e le masini isi galuega. . Ae ui i lea, o ia fa'amaumauga fa'amaumauga o le a fa'ate'aina ai le saosaoa o mea fa'aeletonika; e leai se pepa e mafai ona tuʻuina atu faʻamatalaga i le vave e mafai ona maua e ENIAC. ("Colossus" na galue i pepa e faʻaaoga ai masini photoelectric ma o ana masini komepiuta e lima na faʻaaogaina faʻamaumauga i le saoasaoa o le 5000 mataitusi i le sekone, ae naʻo le mea na mafai ona faʻafetai i le taʻavale sili ona vave o le lipine pepa. lipine mana'omia le tuai o le 0,5. 5000 s mo laina uma e XNUMX).
O le fofo i le faʻafitauli, o loʻo faʻamatalaina i le "muamua faʻataʻitaʻiga", o le faʻanofoina lea o le teuina o faʻatonuga mai se "faʻasalalauga i fafo" i le "manatua" - o lenei upu na faʻaaogaina mo le taimi muamua e faʻatatau i le teuina o faʻamatalaga komepiuta (von Neumann faʻapitoa faʻaaoga lenei ma isi faʻamatalaga olaola i le galuega - sa matua fiafia o ia i le galuega a le faiʻai ma faʻagasologa o loʻo tutupu i neu). O lenei manatu na taʻua mulimuli ane o le “polokalame teuina.” Ae ui i lea, na vave ona oʻo atu i se isi faʻafitauli - lea na faʻalavelaveina ai Atanasov - o le tau maualuga tele o paipa eletise. O le "faʻataʻitaʻiga muamua" na faʻatatauina o se komepiuta e mafai ona faʻatino le tele o galuega faʻakomepiuta e manaʻomia se manatuaga o le 250 numera binary e teu ai faʻatonuga ma faʻamaumauga le tumau. O le manatua o le paipa o lena lapopoa o le a tau miliona tala ma e matua le faatuatuaina.
O se fofo i le faʻalavelave na faʻatuina e Eckert, o le sa galue i suʻesuʻega radar i le amataga o le 1940s i lalo o se konekarate i le va o le Moore School ma le Rad Lab o le MIT, le nofoaga tutotonu o suʻesuʻega mo tekinolosi radar i le Iunaite Setete. Aemaise lava, o Eckert sa galue i luga o le radar system e taʻua o le "Moving Target Indicator" (MTI), lea na foia ai le faafitauli o le "mu o le eleele": soʻo se pisapisao i luga o le radar screen na faia e fale, mauga ma isi mea faʻapipiʻi e faigata ai mo le fa'afoe e fa'aesea fa'amatalaga taua - tele, nofoaga ma le saoasaoa o va'alele fealua'i.
Na foia e le MTI le fa'afitauli o le mumu e fa'aaoga ai se masini e ta'ua . Na liua ai le pa'u eletise a le radar i galu o leo, ona lafo atu lea o na galu i lalo o se faagaau o le mercury ina ia oo atu le leo i le isi pito ma toe liua i se pusi eletise a o toe su'esu'e e le radar le tulaga lava e tasi i le lagi (laina tuai. mo le faʻalauteleina E mafai foi ona faʻaogaina le leo e isi faʻasalalauga: isi vai, tioata malulu ma e oʻo lava i le ea (e tusa ai ma nisi o punaoa, o latou manatu na fatuina e le Bell Labs physicist William Shockley, e uiga ia te ia mulimuli ane). Soo se faailo e sau mai le radar i le taimi lava e tasi ma le faailo i luga o le paipa sa manatu o se faailo mai se mea tumau ma sa aveesea.
Na iloa e Eckert o le leo leo i le laina tuai e mafai ona manatu numera binary - 1 faʻaalia le i ai o le leo, 0 faʻaalia lona toesea. O se paipa mercury e tasi e mafai ona i ai le fiaselau o nei numera, e pasi taitasi i le laina i le tele o taimi i millisecond, o lona uiga e tatau i le komepiuta ona faatali se lua selau microseconds e maua ai le numera. I lenei tulaga, o le avanoa i numera sosoo i le telefoni o le a sili atu ona vave, talu ai o numera na vavae ese i na o ni nai microseconds.
Laina fa'atuai o le Mercury ile komepiuta EDSAC a Peretania
Ina ua uma ona foia faafitauli tetele i le mamanu a le komepiuta, na tuufaatasia e von Neumann manatu o le vaega atoa i se 101-itulau "muamua ata" lipoti i le tautotogo o le 1945 ma tufatufa atu i tagata autu i le lona lua-tupulaga EDVAC poloketi. E le'i umi ae ulu atu o ia i isi li'o. Mo se faaaʻoaʻoga, o le tagata matematika o Leslie Comrie, na ave se kopi i Peretania ina ua uma ona asiasi atu i le aʻoga a Moore i le 1946 ma tufa atu i ana uō. O le faasalalauina o le lipoti na ita ai Eckert ma Mauchly mo mafuaaga e lua: muamua, na tuuina atu ai le tele o le viiga i le tusitala o le ata faataitai, von Neumann. Lona lua, o manatu autu uma o loʻo i totonu o le faiga, o le mea moni, na faʻasalalau mai le vaaiga a le ofisa pateni, lea na faʻalavelaveina a latou fuafuaga e faʻatau pisinisi le komepiuta faaeletonika.
O le faavae tonu o le ita o Eckert ma Mauchly na mafua ai, i le isi itu, le ita o mathematicians: von Neumann, Goldstein ma Burks. I lo latou manatu, o le lipoti o se malamalama fou taua lea e manaʻomia ona faʻasalalau i le lautele e mafai ai i le agaga o le alualu i luma faasaienisi. E le gata i lea, o lenei atinaʻe atoa na faʻatupeina e le malo, ma o lea e faʻaalu ai tagata totogi lafoga a Amerika. Na teena i latou i faiga faapisinisi a Eckert ma Mauchly's taumafai e maua tupe mai le taua. Na tusia e Von Neumann: “Semanu ou te le taliaina lava se tulaga faufautua i le iunivesite i le iloaina o loo ou fautuaina se vaega faapisinisi.”
Na vaeluaina auala i le 1946: Eckert ma Mauchly na tatalaina a latou lava kamupani e faʻavae i luga o se pateni e foliga mai e sili atu le saogalemu e faʻavae i luga o tekinolosi ENIAC. Na latou faaigoa muamua le latou kamupani Electronic Control Company, ae o le tausaga na sosoo ai na toe faaigoa ai le Eckert-Mauchly Computer Corporation. Na toe foʻi Von Neumann i le IAS e fausia se komepiuta e faʻavae i luga o le EDVAC, ma faʻatasi ai ma Goldstein ma Burks. Ina ia taofia le toe faia o le tulaga Eckert ma Mauchly, na latou mautinoa o meatotino uma o le atamai o le poloketi fou ua avea ma nofoaga lautele.
Von Neumann i luma o le komepiuta IAS, na fausia i le 1951.
Toe fo'i fa'amaoni ia Alan Turing
Faatasi ai ma tagata na vaʻaia le lipoti a le EDVAC i se auala taamilomilo, o le mathematician Peretania Alan Turing. O Turing e le o se tasi o uluai saienitisi na fatuina pe mafaufau i se komepiuta otometi, faaeletonika po o se isi mea, ma o nisi tusitala ua matua faateleina lana matafaioi i le talafaasolopito o le komepiuta. Ae ui i lea, e tatau ona tatou avatu ia te ia le faʻafetai mo le avea ma tagata muamua na ia iloa e mafai e komepiuta ona faia mea e sili atu nai lo le naʻo le "faʻatatauina" o se mea e ala i le faʻaogaina o faʻasologa tetele o numera. O lona manatu autu o le faʻamatalaga o loʻo faʻaogaina e le mafaufau o le tagata e mafai ona faʻatusalia i foliga o fuainumera, o lea e mafai ai ona liua soʻo se gaioiga faalemafaufau i se faʻatusatusaga.
Alan Turing i le 1951
I le faaiuga o le 1945, na lomia ai e Turing lana lava lipoti, lea na taʻua ai von Neumann, ua faaulutalaina "Proposal for a Electronic Calculator", ma faamoemoe mo le British National Physical Laboratory (NPL). Na te leʻi suʻesuʻeina loloto i auiliiliga patino o le mamanu o le komepiuta faaeletonika fuafuaina. O lana ata na atagia ai le mafaufau o se tagata atamai. E leʻi faʻamoemoeina e iai ni meafaigaluega faʻapitoa mo galuega maualuga, talu ai e mafai ona faʻapipiʻiina mai i tulaga maualalo; o se tuputupu ae mataga i luga o foliga matagofie o le taavale. E le'i tu'ufa'atasia fo'i e Turing so'o se manatuaga laina i le polokalame komipiuta - o fa'amaumauga ma fa'atonuga e mafai ona ola fa'atasi i manatuaga talu ai ua na'o numera. O se faatonuga na na o se faatonuga ina ua faauigaina faapea (Turing's 1936 pepa "i luga o numera faʻatusatusa" ua uma ona suʻesuʻeina le sootaga i le va o faʻamaumauga faʻamau ma faʻatonuga malosi. Na ia faamatalaina le mea na mulimuli ane taʻua o le "Turing machine" ma faʻaalia le auala e mafai ona liua i se numera ma fafaga e fai ma faʻaoga i se masini Turing lautele e mafai ona faʻamatalaina ma faʻatino soʻo se isi masini Turing). Talu ai na iloa e Turing o numera e mafai ona faʻatusalia soʻo se ituaiga o faʻamatalaga faʻamaonia manino, na ia aofia ai i le lisi o faʻafitauli e foia i luga o lenei komepiuta e le gata o le fausiaina o laulau faʻatau ma le fofo o faiga o laina tutusa, ae faʻapea foi le fofo o paso ma su'esu'ega fu'a.
Ole Automatic Turing Engine (ACE) e le'i fausia i lona tulaga muamua. Sa telegese tele ma sa tatau ona tauva ma galuega faakomepiuta sili atu a Peretania mo le taleni sili. Na taofia le poloketi mo ni nai tausaga, ona le toe fiafia lea o Turing i ai. I le 1950, na faia ai e le NPL le Pilot ACE, o se masini la'ititi e la'ititi la'ititi le mamanu, ma le tele o isi mamanu faakomepiuta na maua ai musumusuga mai le fausaga a le ACE i le amataga o le 1950s. Ae sa ia lē taulau ona faalautele atu lana taaʻiga, ma sa vave ona mou atu i le galo.
Ae o nei mea uma e le faʻaitiitia ai le lelei o Turing, e fesoasoani e tuʻu o ia i le tulaga saʻo. O le taua o lona aafiaga i le talafaasolopito o komepiuta e le faavae i luga o mamanu komepiuta o le 1950, ae i luga o le faavae faavae na ia saunia mo le faasaienisi komepiuta na aliaʻe i le 1960s. O ana uluai galuega i le matematika, lea na suʻesuʻeina tuaoi o le faʻatusatusaina ma le le mafaitaulia, na avea ma tusitusiga faavae o le aʻoga fou.
Lemu le suiga
A o salalau tala o le ENIAC ma le lipoti a le EDVAC, na avea le aoga a Moore ma nofoaga o le malaga. E toatele tagata asiasi na o mai e aoao i vae o matai, aemaise lava mai Amerika ma Peretania. Ina ia faʻafaigofie le tafe o tagata talosaga, o le pule o le aʻoga i le 1946 sa tatau ona faʻatulagaina se aʻoga mafanafana i masini komepiuta otometi, galue e ala i le valaaulia. O tautalaga na faia e ia mea malamalama e pei o Eckert, Mauchly, von Neumann, Burks, Goldstein, ma Howard Aiken (na faia le Harvard Mark I electromechanical computer).
I le taimi nei e toetoe lava o tagata uma na mananao e fausia masini e tusa ai ma faatonuga mai le lipoti a le EDVAC (o le mea e ofo ai, o le masini muamua e faʻatautaia se polokalama o loʻo teuina i le mafaufau o le ENIAC lava ia, lea i le 1948 na liua e faʻaaoga faatonuga na teuina i le mafaufau. galue manuia i lona fale fou, Aberdeen Proving Ground). E oo lava i igoa o mamanu komipiuta fou na faia i le 1940s ma le 50s na aafia e ENIAC ma EDVAC. E tusa lava pe e te le amanaʻia le UNIVAC ma le BINAC (na faia i le kamupani fou a Eckert ma Mauchly) ma EDVAC lava ia (faʻamaeʻaina i le Moore School ina ua tuʻua e ona faʻavae), o loʻo i ai pea AVIDAC, CSIRAC, EDSAC, FLAC, ILLIAC, JOHNNIAC, ORDVAC , SEAC, SILLIAC, SWAC ma WEIZAC. O le to'atele oi latou na kopiina sa'o le mamanu IAS na fa'asalalau fa'asalalau (fa'atasi ai ma suiga laiti), ma fa'aaoga lelei le faiga fa'avae a von Neumann e fa'atatau i meatotino tau le atamai.
Ae ui i lea, o le suiga faaeletonika na faasolosolo malie, suia le faasologa o loʻo iai i lea laasaga ma lea laasaga. O le masini muamua EDVAC-style e leʻi faʻaalia seia oʻo i le 1948, ma ua na o se faʻataʻitaʻiga laʻititi o le faʻataʻitaʻiga, o se "pepe" Manchester na fuafuaina e faʻamaonia le mafai ona manatua i luga. (o le tele o komipiuta na suia mai le mercury tubes i se isi ituaiga o manatua, lea e mafua ai foi ona mafua mai i tekinolosi radar. Naʻo nai lo paipa, na faʻaaogaina ai le CRT screen. O le inisinia Peretania o Frederick Williams o le tagata muamua na iloa pe faʻafefea ona foia le faʻafitauli i le mautu o lenei manatuaga, o se taunuuga na maua ai e le taavale lona igoa). I le 1949, e fa isi masini na faia: Manchester Mark I, EDSAC i le Iunivesite o Cambridge, CSIRAC i Sini (Ausetalia) ma le American BINAC - e ui lava e leʻi faʻaaogaina le mea mulimuli. Laiti ae mautu faaauau mo le isi lima tausaga.
O nisi tusitala na latou faamatalaina le ENIAC e pei na ia tosoina se pupuni i le taimi ua tuanai ma aumaia vave ai i tatou i le vaitau o komepiuta faaeletonika. Ona o lenei mea, na matua faaseseina ai faamaoniga moni. Na tusia e Katherine Davis Fishman, The Computer Establishment (1982) "O le oʻo mai o le ENIAC uma-eletonika na toetoe lava a le toe faʻaaogaina le Mark I (e ui na faʻaauau pea ona galue mo le sefululima tausaga mulimuli ane). O lea fa'amatalaga e matua'i manino lava e fa'afete'ena'i ma manatu ai e le iloa e le lima agavale o Misi Fishman le mea o lo'o faia e lona lima taumatau. E mafai, ioe, e fa'atatauina lenei mea i fa'amatalaga a se tusitala faigofie. Ae ui i lea, matou te maua ai se ulugalii o tusitala talafaasolopito ua toe filifilia le Mark I e avea ma a latou tama sasa, ma tusia: "E le gata o le Harvard Mark I o se taunuuga faʻapitoa faʻapitoa, ae na leai se aoga tele i le sefululima tausaga o lona faagaoioia. Na faʻaaogaina i le tele o galuega a le Neivi, ma o iina na faʻamaonia ai le aoga o le masini mo le Neivi e faʻatonuina nisi masini komepiuta mo le Aiken Lab." [Aspray ma Campbell-Kelly]. Toe foi, o se feteenaiga manino.
O le mea moni, o komepiuta feavea'i sa i ai o latou tulaga lelei ma faaauau pea ona galulue faatasi ma o latou tausoga faaeletonika. E tele ni komepiuta eletise fou na faia ina ua uma le Taua Lona Lua a le Lalolagi, ma e oo lava i le amataga o le 1950s i Iapani. O masini ta'avale sa faigofie ona mamanuina, fau, ma tausia, ma e le'i mana'omia ai le tele o le eletise ma le ea malulu (e fa'ate'a ai le tele o le vevela o lo'o fa'auluina e le faitau afe o paipa vacuum). ENIAC na fa'aaogaina le 150 kW o le eletise, 20 o le eletise na fa'aaogaina e fa'amafanafana ai.
O le militeri a Amerika na faʻaauau pea ona avea ma faʻatau autu o le eletise ma e leʻi tuulafoaia faʻataʻitaʻiga electromechanical "ua tuai". I le fa'ai'uga o le 1940s, e fa komepiuta feavea'i a le Ami ae lima le Neivi. O le Ballistics Research Laboratory i Aberdeen sa i ai le tele o le fa'atonuga o le malosi fa'akomepiuta i le lalolagi, fa'atasi ai ma le ENIAC, fa'asologa calculators mai Bell ma IBM, ma se su'esu'ega fa'avasegaina tuai. I le lipoti o Setema 1949, na tuuina atu ai i latou taʻitoʻatasi lona tulaga: ENIAC e sili ona lelei le galue i le umi, faʻatusatusaga faigofie; Bell's Model V calculator na sili atu i le faʻatulagaina o faʻatusatusaga lavelave faʻafetai i lona umi e le faʻatapulaʻaina le umi o faʻatonuga faʻapipiʻi ma agavaʻa faʻafefete, ma e mafai e le IBM ona faʻatautaia le tele o faʻamatalaga o loʻo teuina i luga o kata tuʻi. I le taimi nei, o nisi o gaioiga, e pei o le faʻaogaina o aʻa, sa faigofie lava ona fai ma le lima (faʻaaoga se tuʻufaʻatasiga o spreadsheets ma calculators desktop) ma sefe le taimi o le masini.
O le faailoga sili ona lelei mo le faaiuga o le suiga o le komepiuta faaeletonika e le o le 1945, ina ua fanau mai le ENIAC, ae o le 1954, ina ua aliali mai le IBM 650 ma le 704 komepiuta. le faitau selau, ma fuafuaina le pule a le IBM i le pisinisi komepiuta, e tolusefulu tausaga. I faaupuga , komepiuta faaeletonika ua le toe avea ma anomaly uiga ese o le 1940s, o loo i ai na o miti a le au lafoaʻi e pei o Atanasov ma Mauchly; ua avea i latou ma faasaienisi masani.
O se tasi o le tele o komepiuta IBM 650-i lenei tulaga, o se faataitaiga a Texas A&M University. O le manatua o le pa'u mageta (lalo) na fai si tuai, ae e taugofie foi.
Tu'ua le faamoega
E oo atu i le ogatotonu o le 1950, o le taamilosaga ma le mamanu o masini komepiuta numera ua tatalaina mai lona amataga i suʻega analog ma faʻamalosi. O mamanu faakomepiuta o le 1930s ma le amataga o le 40s na faʻalagolago tele i manatu mai le fisiki ma le radar laboratories, aemaise lava manatu mai inisinia fesoʻotaʻiga ma matagaluega suʻesuʻe. O lea la ua faatulaga e komepiuta a latou lava matata, ma ua atiina ae e le au atamamai i lea matata o latou lava manatu, upu, ma meafaigaluega e foia ai o latou lava faafitauli.
O le komepiuta na faʻaalia i lona uiga faʻaonaponei, ma o lea la matou o le a fa'ai'u. Ae ui i lea, o le lalolagi o fesoʻotaʻiga sa i ai se isi mea manaia i lona lima. Ua sili atu le paipa fa'amama i le ta'avale e ala i le leai o ni vaega fe'avea'i. Ma o le fa'asologa mulimuli i lo tatou tala fa'asolopito na maua ai le lelei o le toesea atoatoa o so'o se vaega i totonu. Ua alia'e mai le fa'aputuga o mea ma ni nai uaea o lo'o pipii mai fa'afetai i se lala fou o mea tau eletise ua ta'ua o le "solid-state."
E ui lava ina saosaoa paipa masini, ae sa taugata lava, lapopoa, vevela, ma e le faapitoa le faatuatuaina. Sa le mafai ona fai, fai mai, se komepiuta feaveai ma i latou. Na tusia e Von Neumann i le 1948 e faapea "e foliga mai o le a le mafai ona sili atu i le numera o suiga o le 10 (pe atonu o le tele o le fiasefulu afe) pe a faʻamalosia i tatou e faʻaoga tekinolosi ma filosofia o loʻo iai nei). O le ta'avale malo mautu na maua ai e komepiuta le malosi e tuleia ai pea lava pea nei tapula'a, ma talepe soo; fa'aaoga i pisinisi laiti, a'oga, fale, mea faigaluega a le fale ma ofi i taga; e fatu ai se fanua fa'atekinolosi fa'ataulāitu e fa'atosina ai lo tatou ola i aso nei. Ma ina ia maua lona tupuaga, e tatau ona tatou toe vili le uati i le limasefulu tausaga talu ai, ma toe foi i tua i aso manaia o tekinolosi uaealesi.
O le a se isi mea e faitau:
- David Anderson, "Na fanauina le Manchester Baby i Bletchley Park?", British Computer Society (Iuni 4th, 2004)
- William Aspray, John von Neumann ma le Origins of Modern Computing (1990)
- Matini Campbell-Kelly ma William Aspray, Komipiuta: O se Talafaasolopito o le Masini Faʻamatalaga (1996)
- Thomas Haigh, et. al., Eniac in Action (2016)
- John von Neumann, "Fuafuaga Muamua o se Lipoti ile EDVAC" (1945)
- Alan Turing, "Fa'atonu Fa'atonu Fa'atonu" (1945)
puna: www.habr.com