O isi tala i le faasologa:
- Tala'aga o le fa'asologa
- Tala'aga o komepiuta faaeletonika
- Tala'aga o le transistor
- Talafa'asolopito ole Initaneti
Fa'aaoga ARPANET Robert Taylor ma Larry Roberts le tele o a'oga su'esu'e 'ese'ese, e tofu lava i latou ma a latou komepiuta, mo le polokalame ma meafaigaluega o lo'o i ai le tiute atoa. Ae ui i lea, o le polokalama ma meafaigaluega o le fesoʻotaʻiga lava ia o loʻo i totonu o le ogatotonu puao, ma e le o iai i se tasi o nei nofoaga. I le vaitaimi mai le 1967 i le 1968, Roberts, ulu o le Information Processing Technology Office (IPTO) poloketi fesoʻotaʻiga, e tatau ona fuafua poʻo ai e tatau ona fausia ma tausia le fesoʻotaʻiga, ma poʻo fea e tatau ona taoto ai tuaoi i le va o fesoʻotaʻiga ma faʻalapotopotoga.
Tagata le talitonu
O le faʻafitauli o le faʻatulagaina o fesoʻotaʻiga sa sili atu i faiga faʻapolokiki e pei ona faʻapitoa. O fa'atonu su'esu'e a le ARPA e masani ona le fa'atagaina le manatu ARPANET. O nisi na fa'aalia manino le leai o se mana'o e auai i le upega tafailagi i soo se taimi; e toaitiiti i latou sa fiafia. O nofoaga autu taitasi e tatau ona faia se taumafaiga malosi e faataga ai isi e faaaoga a latou komepiuta taugata tele ma seasea maua. O lenei tu'uina atu o avanoa na fa'aalia ai le fa'aletonu manino (le maua o se puna'oa taua), a'o fa'amanuiaga fa'atatau e tumau pea le manino ma le manino.
O le masalosalo lava e tasi e uiga i le fefaʻasoaaʻi avanoa i punaoa na goto ai le UCLA networking project i nai tausaga talu ai. Ae ui i lea, i lenei tulaga, e sili atu le faʻaogaina o le ARPA, talu ai na ia totogiina saʻo mo nei punaoa komepiuta taua uma, ma faʻaauau pea ona i ai le lima i tupe uma o polokalame suʻesuʻe faʻatasi. Ma e ui lava e leai se faʻamataʻu tuusaʻo na faia, e leai se "poʻo se isi" na faʻaalia, o le tulaga na matua manino lava - i se tasi itu poʻo se isi, o le ARPA o le a fausia lana fesoʻotaʻiga e tuʻufaʻatasia ai masini e, i le faʻatinoga, o loʻo iai pea.
Na oo mai le taimi i se fonotaga a faatonu faasaienisi i Att Arbor, Michigan, i le tautotogo o le 1967. Na tuuina atu e Roberts lana fuafuaga e fausia se fesootaiga e fesootai ai komepiuta eseese i nofoaga autu taitasi. Na ia faasilasila atu o le a tuuina atu e le au pulega taitasi i lana komepiuta i le lotoifale se polokalama faakomepiuta faapitoa, lea o le a faaaoga e valaau ai isi komepiuta i luga o le telefoni (o le mea lea ae lei iloa e Roberts le manatu. ). O le tali o le finauga ma le fefe. Faatasi ai ma le itiiti ifo o le naunau e faʻatinoina lenei manatu, o le tele o nofoaga autu ua uma ona galulue i galuega tetele na lagolagoina e le IPTO, lea o le MIT o le autu autu. O le au su'esu'e a le MIT, na fa'aulu i tupe mai le latou Project MAC time-shared system ma artificial intelligence lab, na latou le iloa se aoga i le fa'asoaina atu oa latou punaoa faigata na maua i Western riffraff.
Ma, e tusa lava po o le a lona tulaga, o nofoaga autu taitasi e faapelepele i ona lava manatu. E tofu i latou ma a latou lava polokalama faʻapitoa ma meafaigaluega, ma sa faigata ona malamalama pe faʻapefea ona latou faʻavaeina fesoʻotaʻiga masani ma le tasi ma le isi, seʻi vagana ai le galulue faʻatasi. Na'o le tusiaina ma le fa'agaioia o polokalame feso'ota'iga mo a latou masini o le a alu ai se aofa'iga tele o latou taimi ma alagaoa fa'akomepiuta.
O se mea uiga ese ae o se mea e ofo ai le fetaui lelei o le fofo a Roberts i nei faʻafitauli faʻaagafesootai ma faʻatekinisi na sau mai ia Wes Clark, o se tamaloa e le fiafia i le faʻasoa taimi ma fesoʻotaʻiga. Clark, o se lagolago o le manatu quixotic o le tuuina atu i tagata uma se komepiuta patino, sa leai se faamoemoe e faasoa atu punaoa tau komepiuta ma soo se tasi, ma tausia lona lava lotoa, Washington University i St. Louis, ese mai le ARPANET mo le tele o tausaga a sau. O le mea lea, e le o se mea e ofo ai o ia na atiaeina le mamanu o fesoʻotaʻiga, lea e le faʻaopoopoina ai se uta tele i punaoa faʻa-komepiuta o nofoaga taʻitasi, ma e le manaʻomia ai i latou taʻitoʻatasi e faʻaalu taumafaiga i le fatuina o polokalama faʻapitoa.
Na fautuaina e Clark le tuʻuina o se komepiuta laiti i totonu o nofoaga taʻitasi e faʻatautaia galuega uma e fesoʻotaʻi saʻo i le fesoʻotaʻiga. O nofoaga autu taitasi e tatau ona mafaufau pe faʻafefea ona faʻafesoʻotaʻi i lona fesoasoani faʻapitonuʻu (lea na taʻua mulimuli ane faʻasalalauga feʻau, poʻo ), lea na auina atu ai le feʻau i le ala saʻo ina ia oʻo atu i le IMP talafeagai i le nofoaga e maua ai. O le mea moni, na ia fa'atūina e fa'asoa e le ARPA isi komepiuta e leai se totogi i nofoaga ta'itasi, lea o le a fa'aaogaina ai le tele o punaoa o feso'otaiga. I le taimi na seasea maua ai komepiuta ma taugata tele, o lenei talosaga sa mataʻutia. Ae ui i lea, o le taimi lava lena, na amata ai ona aliali mai masini komepiuta laiti e tau na o ni nai sefulu afe tala, nai lo le selau, ma i le faaiuga o le talosaga na foliga mai e mafai i le mataupu faavae (o IMP taitasi na iu i le tau $45, pe tusa ma le $000 i totonu. tupe o aso nei).
O le faiga o le IMP, a'o fa'aitiitia atugaluga o ta'ita'i fa'asaienisi e uiga i le uta feso'ota'iga i luga o latou malosiaga fa'akomepiuta, na fa'atalanoaina ai fo'i se isi fa'afitauli fa'apolokiki mo ARPA. E le pei o isi galuega a le lala sooupu i lena taimi, o le fesoʻotaʻiga e leʻi faʻatapulaʻaina i se nofoaga autu suʻesuʻe e tasi, lea o le a faʻatautaia e le pule e toʻatasi. Ma o le ARPA lava ia e leʻi i ai le malosi e tutoʻatasi ai le fatuina ma le pulea o se galuega faʻapitoa tele. E tatau ona ia faafaigaluegaina kamupani i fafo e fai lea mea. O le i ai o le IMP na fausia ai se vaeluaga manino o le matafaioi i le va o fesoʻotaʻiga e pulea e se sui mai fafo ma le komepiuta e pulea i le lotoifale. O le a pulea e le konekarate le IMPs ma mea uma i le va, ma o le a tumau le nafa o nofoaga autu mo meafaigaluega ma polokalama i luga oa latou lava komepiuta.
IMP
Ona manaʻomia lea e Roberts ona filifilia lena konekarate. O le faiga tuai a Licklider o le fa'aosoina o se talosaga mai lana tagata su'esu'e e sili ona fiafia i ai e le'i fa'aogaina i lea tulaga. O le poloketi sa tatau ona tuʻuina mo faʻatautuʻi lautele e pei o isi konekarate a le malo.
E leʻi oʻo ia Iulai 1968 na mafai ai e Roberts ona faʻamaonia faʻamatalaga mulimuli o le ofo. E tusa ma le ono masina ua mavae talu ona tuʻuina atu le vaega faʻatekinisi mulimuli o le paso ina ua faʻasalalau le faiga o le fesuiaiga o pusa i se konafesi i Gatlinburg. E lua le tele o kamupani gaosi komipiuta, Control Data Corporation (CDC) ma International Business Machines (IBM), na vave ona musu e auai ona e leai ni a latou masini komepiuta taugofie e talafeagai mo le matafaioi IMP.
Honeywell DDP-516
Faatasi ai ma isi tagata auai, o le toatele na filifilia se komepiuta fou mai Honeywell, e ui o nisi sa naunau e fiafia . O le filifiliga a Honeywell na sili ona manaia ona o loʻo i ai se I/O faʻaoga faʻapitoa na faʻatulagaina mo faiga faʻapitoa mo faʻaoga e pei o le puleaina o fale gaosi oloa. Feso'ota'iga, ioe, e mana'omia fo'i le sa'o sa'o - pe a misia e le komepiuta se fe'au sau a'o pisi i isi galuega, e leai se avanoa lona lua e pu'e ai.
E oo atu i le faaiuga o le tausaga, i le mafaufau loloto ia Raytheon, na tuuina atu ai e Roberts le galuega i le kamupani tuputupu aʻe o Cambridge na faavaeina e Bolt, Beranek ma Newman. O le gafa o le aiga o fesoʻotaʻiga komepiuta na matua faʻamaualuga i le taimi nei, ma e faigofie lava ona tuʻuaʻia Roberts i le nepotism mo le filifilia o le BBN. Na aumaia e Licklider le komipiuta fesoʻotaʻi i le BBN aʻo leʻi avea ma faʻatonu muamua o le IPTO, luluina fatu o lana fesoʻotaʻiga intergalactic ma faufautua tagata e pei o Roberts. A aunoa ma le faatosinaga a Leake, semanu e le fiafia le ARPA ma le BBN e tautuaina le poloketi ARPANET. E le gata i lea, o se vaega taua o le 'au na faʻapotopotoina e le BBN e fausia le IMP-faʻavae fesoʻotaʻiga na sau saʻo pe leai foi mai Lincoln Labs: Frank Hart (taʻitaʻi o le 'au), Dave Walden, ma North Ornstein. O totonu o fale su’esu’e na a’oga ai Roberts lava ia i le a’oga fa’au’u, ma o iina na fa’afuase’i ai ona feiloa’i Leake ma Wes Clark ma fa’aosofia ai lona fiafia i komepiuta fegalegaleai.
Ae e ui o le tulaga atonu e foliga mai o se taupulepulega, ae o le mea moni o le vaega a le BBN sa fetaui lelei lava mo galuega i le taimi tonu e pei o le Honeywell 516. I Lincoln, sa latou galulue i luga o komepiuta e fesoʻotaʻi atu i le radar system - o se isi faʻataʻitaʻiga o se talosaga lea. o le a le fa'atali fa'amaumauga se'ia sauni le komepiuta. O Hart, mo se faʻataʻitaʻiga, na galue i luga o le komepiuta Whirlwind aʻo aʻoga i le 1950s, auai i le poloketi SAGE, ma faʻaalu le aofaʻi o 15 tausaga i Lincoln Laboratories. Na galue Ornstein i le SAGE cross-protocol, lea na faʻafeiloaʻi ai faʻamaumauga o le radar mai le tasi komepiuta i le isi, ma mulimuli ane i luga o Wes Clark's LINC, o se komepiuta na fuafuaina e fesoasoani i saienitisi e galulue saʻo i totonu o le fale suʻesuʻe ma faʻamaumauga i luga ole laiga. Crowther, ua lauiloa nei o le tusitala o le taaloga tusitusiga , faʻaaluina le sefulu tausaga o le fausiaina o faiga faʻapitoa, e aofia ai le Lincoln Terminal Experiment, o se nofoaga faʻafesoʻotaʻi satelite feaveaʻi ma se tamaʻi komepiuta e pulea le antenna ma faʻagasolo mai faailoilo.
'au a le IMP ile BBN. O Frank Hart o le tagata lea i le ofisa sinia. O Ornstein e tu i le itu taumatau, i tafatafa o Crowther.
O le IMP sa nafa ma le malamalama ma le puleaina o le auala ma le tuʻuina atu o feʻau mai le tasi komepiuta i le isi. E mafai e le komepiuta ona lafo atu i le 8000 bytes i le taimi i le IMP i le lotoifale, faatasi ai ma le tuatusi o le a taunuu ai. Ona tipi lea e le IMP le feʻau i ni tamaʻi pepa na tuʻuina atu i le IMP faʻamoemoe i luga ole 50-kbps laina lisi mai AT&T. O le IMP na mauaina na tuʻufaʻatasia le feʻau ma tuʻuina atu i lana komepiuta. E tofu le IMP ma le laulau e siaki ai po o ai o ona tuaoi e sili ona vave le auala e ausia ai soʻo se sini e mafai. Na faʻafouina faʻafouina e faʻavae i luga o faʻamatalaga na maua mai nei tuaoi, e aofia ai faʻamatalaga e le mafai ona oʻo atu i ai le tuaoi (o le mea lea o le tuai mo le auina atu i lena itu na manatu e le gata). Ina ia fa'afetaui le saoasaoa o Roberts ma mana'oga fa'atino mo nei fa'agaioiga uma, na faia ai e le 'au a Hart le fa'ailoga ata-tufugaga. O le polokalame atoa o le faagasologa mo le IMP na nofoia na o le 12 bytes; o le vaega na fa'atatau i laulau fa'ata'ita'i e na'o le 000.
Na faia foi e le 'au le tele o puipuiga, talu ai e le mafai ona tuʻuina atu se vaega lagolago i IMP taʻitasi i totonu o le malae.
Muamua, na latou faʻapipiʻiina komepiuta taʻitasi ma masini mo le mataʻituina ma le pulea mamao. I le faaopoopo atu i le toe amataina otometi lea na amata pe a uma le taʻavale uma, na faʻapolokalameina le IMPs ina ia mafai ona toe amataina tuaoi e ala i le auina atu ia i latou o faʻamatalaga fou o le polokalama faʻaogaina. Ina ia fesoasoani i le faʻavasegaina ma auʻiliʻiliga, e mafai e le IMP, i luga o le faʻatonuga, ona amata puʻeina ata o lona tulaga o loʻo iai i taimi masani. E le gata i lea, o pusa IMP taʻitasi na faʻapipiʻi se vaega e siaki ai, lea na mafai ai ona tusia ni faʻamatalaga auiliili o galuega. Faatasi ai ma nei gafatia uma, o le tele o faʻafitauli e mafai ona foia saʻo mai le ofisa BBN, lea na avea ma nofoaga faʻatonutonu e mafai ona iloa ai le tulaga o le fesoʻotaʻiga atoa.
Lona lua, na latou talosagaina se vaega faamiliteli o le 516 mai Honeywell, faʻapipiʻiina i se pusa mafiafia e puipuia ai mai le faʻafefe ma isi faʻamataʻu. Na mana'o lava le BBN e fai ma fa'ailoga "nofo ese" i tamaiti fa'au'u fia iloa, ae leai se mea na fa'ailoaina le tuaoi i le va o komepiuta fa'apitonu'u ma le subnet e fa'atautaia e le BBN e pei o lenei atigi fa'aofuofu.
O kapoti fa'amalosia muamua, e tusa ma le tele o le pusaaisa, na taunu'u i luga o le nofoaga i le Iunivesite o Kalefonia, Los Angeles (UCLA) i le aso 30 o Aokuso, 1969, na'o le 8 masina talu ona maua e le BBN lana konekarate.
Talimalo
Na filifili Roberts e amata le fesoʻotaʻiga ma 'au e fa-e faʻaopoopo i le UCLA, o le a faʻapipiʻiina se IMP i luga o le talafatai i le Iunivesite o Kalefonia, Santa Barbara (UCSB), o le isi i le Stanford Research Institute (SRI) i Kalefonia i matu, ma le mea mulimuli i le Iunivesite o Iuta. O fa'alapotopotoga tulaga lua ia mai le Talafatai i Sisifo, o lo'o taumafai e fa'amaonia i latou lava i le matata o fa'amatalaga fa'asaienisi. Sa faaauau pea ona galue sootaga faaleaiga o ni supavaisa faasaienisi se toalua, mai UCLA ma mai le Iunivesite o Iuta, sa avea foi ma paaga tuai a Roberts i Lincoln Laboratories.
Na tu'uina atu e Roberts i 'au e lua ni galuega fa'aopoopo e feso'ota'i feso'ota'iga. I tua i le 1967, Doug Englebart mai le SRI na ofo atu e faʻatūina se nofoaga autu o faʻamatalaga fesoʻotaʻiga i se fonotaga a taʻitaʻi. I le fa'aaogaina o le faiga fa'apitoa e toe maua mai ai fa'amatalaga a le SRI, na ia fa'atūina ai e fa'atūina le fa'atonuga o le ARPANET: o se tu'ufa'atasiga o fa'amatalaga e uiga i puna'oa uma o lo'o maua i nodes eseese, ma fa'aavanoaina mo tagata uma i luga o feso'otaiga. Ona o le tomai o Kleinrock i au'ili'iliga o felauaiga o feso'ota'iga, na tofia ai e Roberts le UCLA e fai ma nofoaga e fua ai feso'ota'iga (NMC). Mo Kleinrock ma UCLA, ARPANET na faʻamoemoe e le gata o se meafaigaluega aoga, ae o se faʻataʻitaʻiga e mafai ai ona maua mai faʻamaumauga ma tuʻufaʻatasia ina ia mafai ai ona faʻaogaina le malamalama na maua e faʻaleleia ai le mamanu o fesoʻotaiga ma ona sui.
Ae sili atu le taua i le atinaʻeina o ARPANET nai lo nei tofiga e lua o se faʻalapotopotoga e sili atu ona le masani ma le le mautonu o tamaiti aʻoga faʻauʻu e taʻua o le Network Working Group (NWG). O se subnet mai le IMP na fa'atagaina so'o se tagata talimalo i luga o le upega tafailagi e fa'atuatuaina le tu'uina atu o se fe'au i so'o se isi; O le sini a le NWG o le atinaʻeina lea o se gagana masani poʻo se seti o gagana e mafai ona faʻaogaina e le au talimalo e fesoʻotaʻi ai. Na latou taʻua i latou o "host protocols." O le igoa "protocol," na nonoina mai le au failotu, na muamua faʻaaogaina i fesoʻotaʻiga i le 1965 e Roberts ma Tom Marill e faʻamatala uma ai le faʻasologa o faʻamaumauga ma laasaga algorithmic e iloa ai le auala e fesoʻotaʻi ai komepiuta e lua.
O le NWG, i lalo o le taʻitaʻiga faʻapitoa ae mataalia a Steve Crocker o le UCLA, na amata fono masani i le tautotogo o le 1969, pe a ma le ono masina aʻo lumanaʻi le IMP muamua. Fanau ma tausia i le eria o Los Angeles, Crocker sa auai i Van Nuys High School ma sa tutusa tausaga ma le toalua o ana uo NWG i le lumanai, Vint Cerf ma Jon Postel. Ina ia faamaumauina le taunuuga o nisi o fonotaga a le vaega, na fausia ai e Crocker se tasi o maatulimanu o le aganuu ARPANET (ma le Initaneti i le lumanaʻi), talosaga mo ni faʻamatalaga [galue proposal] (). O lana RFC 1, lomia i le aso 7 o Aperila, 1969, ma tufatufa atu i nodes uma ARPANET i le lumanaʻi e ala i meli masani, na aoina ai talanoaga muamua a le vaega e uiga i le faʻatulagaina o polokalama faakomepiuta talimalo. I le RFC 3, na faʻaauauina e Crocker le faʻamatalaga, faʻamalamalama manino le faiga o mamanu mo RFC uma i le lumanaʻi:
E sili atu le lafoina o faʻamatalaga i le taimi nai lo le faʻaatoatoaina. O manatu fa'afilosofia e aunoa ma ni fa'ata'ita'iga po'o isi fa'amatalaga fa'apitoa, fa'atonuga fa'apitoa po'o fa'atinoga fa'atekonolosi e aunoa ma se fa'amatalaga tomua po'o fa'amatalaga fa'amatalaga, fesili fa'apitoa e aunoa ma ni taumafaiga e tali e talia. Ole umi ole umi ole tusi mai NWG ole fuaiupu e tasi. Matou te faʻamoemoe e faʻafaigofie fefaʻatauaʻiga ma talanoaga i manatu faʻapitoa.
E pei o le talosaga mo upusii (RFQ), o le auala masani e talosaga ai mo tauofoga i konekarate a le malo, na talia e le RFC manatu faaalia, ae le pei o le RFQ, na valaʻaulia foʻi talanoaga. So'o se tasi i totonu ole nu'u fa'asoa NWG e mafai ona tu'uina atu se RFC, ma fa'aoga lenei avanoa e felafolafoa'i ai, fesiligia, pe faitioina ai le talosaga muamua. O le mea moni, e pei o soʻo se faʻalapotopotoga, o nisi o manatu sa sili atu nai lo isi, ma i aso anamua o manatu o Crocker ma lana vaega autu o paaga sa tauaveina le pule sili. I le masina o Iulai 1971, na tuua ai e Crocker le UCLA a o avea pea o se tamaititi faauu e ave se tulaga o se pule o polokalame i le IPTO. Faatasi ai ma fesoasoani autu suʻesuʻe mai le ARPA o loʻo ia faʻaaogaina, o ia, ma le iloa pe le iloa, sa i ai se faatosinaga e le mafaafitia.
Jon Postel, Steve Crocker ma Vint Cerf o ni uo aoga ma uo i le NWG; tausaga mulimuli ane
O le fuafuaga muamua a le NWG na manaʻomia mo ni faʻasalalauga se lua. Le feso'ota'iga mamao (telnet) na fa'atagaina ai le tasi komepiuta e fai ma fa'amau e feso'ota'i atu i le fa'aogaina o le isi, fa'alautele le si'osi'omaga feso'ota'i o so'o se faiga fa'afeso'ota'i ARPANET ma le taimi e fa'asoa ai le faitau afe o kilomita i so'o se tagata fa'aoga i luga o le feso'otaiga. O le FTP file transfer protocol na mafai ai e se komepiuta se tasi e fesiita'i se faila, e pei o se polokalame aoga po'o se seti o fa'amaumauga, i pe mai le teuina o se isi faiga. Ae ui i lea, i le faʻamalosiaga a Roberts, NWG na faʻaopoopoina le tolu faʻavae faʻavae e faʻavaeina ai nei mea e lua, faʻavaeina se fesoʻotaʻiga autu i le va o 'au e lua. Sa ta'ua o le Network Control Program (NCP). O le feso'ota'iga ua iai nei vaega e tolu o le fa'aaogaina - o le packet subnet o lo'o pulea e le IMP i le pito i lalo, o feso'ota'iga fa'afeiloa'i e tu'uina mai e le NCP i le ogatotonu, ma fa'asologa o talosaga (FTP ma telnet) i le pito i luga.
To'ilalo?
E leʻi oʻo ia Aokuso 1971 na faʻamalamalamaina atoatoa ma faʻatinoina le NCP i le fesoʻotaʻiga atoa, lea na i ai i lena taimi le sefululima nodes. O le faʻatinoga o le telenet protocol e leʻi umi ae mulimuli mai, ma o le faʻamatalaga mautu muamua o le FTP na faʻaalia i le tausaga mulimuli ane, i le taumafanafana o le 1972. Afai tatou te iloiloina le tulaga o le ARPANET i lena taimi, i ni nai tausaga talu ona faʻalauiloa muamua, e mafai ona manatu o se toilalo pe a faatusatusa i le miti o le vavaeeseina o punaoa lea na mafaufauina e Licklider ma faatino e lana puipuiga, Robert Taylor.
Mo le amataga, sa faigata lava ona iloa poʻo a punaoa o loʻo i luga o le initaneti e mafai ona matou faʻaogaina. O le nofoaga autu o faʻamatalaga o fesoʻotaʻiga na faʻaaogaina se faʻataʻitaʻiga ofo fua - e tatau i node taʻitasi ona tuʻuina atu faʻamatalaga fou e uiga i le maua o faʻamaumauga ma polokalame. E ui o le a manuia tagata uma mai ia gaioiga, e itiiti lava le faʻamalosia mo soʻo se node taʻitoʻatasi e faʻasalalau pe tuʻuina atu avanoa i ana punaoa, ae tuʻuina atu faʻamatalaga lata mai poʻo fautuaga. O le mea lea, na le mafai ai e le NIC ona avea ma lisi i luga ole laiga. Masalo o lana galuega sili ona taua i uluai tausaga o le tuʻuina atu lea o faʻasalalauga faʻaeletoroni o se seti faʻatupulaia o RFCs.
E tusa lava pe, fai mai, na iloa e Alice mai le UCLA le i ai o se punaoa aoga i le MIT, na aliali mai se faʻalavelave sili atu. Na fa'atagaina e Telnet Alice e alu i le MIT login screen, ae leai se isi mea. Ina ia mafai ona maua moni e Alice se polokalame i le MIT, e tatau ona ia feutagai muamua tuusao ma le MIT e seti se teugatupe mo ia i luga o la latou komepiuta, lea e masani ona manaʻomia le faʻatumu o pepa pepa i faʻalapotopotoga uma e lua ma se maliega tau tupe e totogi ai. .faaogaina o punaoa komepiuta a le MIT. Ma ona o le le fetaui i le va o masini ma polokalama faakomepiuta i le va o nodes, o le fesiitaiga o faila e masani ona le aoga tele talu ai e le mafai ona e faʻatautaia polokalame mai komepiuta mamao ia oe.
O le mea e ofo ai, o le manuia pito sili ona taua o le faʻasoaina o punaoa e le o iai i le vaega o fefaʻasoaaʻi taimi fefaʻasoaaʻi lea na fausia ai le ARPANET, ae i le vaega o faʻamatalaga tuai e le o fesoʻotaʻi. Ua faaopoopo e le UCLA lana IBM 360/91 batch processing machine i le upega tafailagi ma tuuina atu feutagaiga i luga o le telefoni e lagolago ai tagata faaaoga mamao, ma maua ai tupe maua tele mo le nofoaga autu komepiuta. O le ILLIAC IV supercomputer na lagolagoina e le ARPA i le Iunivesite o Ilinoi ma le Datacomputer i le Computer Corporation of America i Cambridge na maua ai foi tagata faatau mamao e ala i le ARPANET.
Ae o nei galuega uma e leʻi latalata i le faʻaogaina atoatoa o le fesoʻotaʻiga. I le tautoulu o le 1971, faatasi ai ma le 15 'au i luga o le initaneti, o le fesoʻotaʻiga atoa na faʻasalalauina le averesi o le 45 miliona bits i le node, poʻo le 520 bps i luga o se fesoʻotaiga o 50 bps lisi lisi mai AT&T. E le gata i lea, o le tele o nei fefaʻatauaiga o suʻega faʻataʻitaʻiga, faʻatupuina e le nofoaga autu e fua ai fesoʻotaʻiga i UCLA. E ese mai i le naunautaiga o nisi o tagata faʻaoga muamua (e pei o Steve Cara, o se tagata faʻaoga i aso uma o le PDP-000 i le Iunivesite o Iuta i Palo Alto), e itiiti se mea na tupu i le ARPANET. Mai se vaaiga faʻaonaponei, masalo o le atinaʻe sili ona manaia o le faʻalauiloaina o le Project Guttenberg digital library ia Tesema 10, faʻatulagaina e Michael Hart, o se tamaititi aoga i le Iunivesite o Ilinoi.
Ae e leʻi umi ae laveaʻiina le ARPANET mai tuuaiga o le pala e se tulafono faʻaoga lona tolu - o se mea itiiti e taʻua o imeli.
O le a se isi mea e faitau
• Janet Abbate, Faia le Initaneti (1999)
• Katie Hafner ma Matthew Lyon, Le mea e nofo ai le au Faataulāitu i le tuai: The Origins of the Internet (1996)
puna: www.habr.com