<< I luma o lenei:
I le 1990 , o se faufautua fesoʻotaʻiga ma UNIX faʻapitoa, faʻasalalau se faʻamatalaga lautele o le tulaga o fesoʻotaʻiga komepiuta i lena taimi. I se vaega puupuu i le lumanaʻi o komepiuta, na ia valoia le tulaʻi mai o se fesoʻotaʻiga faʻavaomalo e tasi mo "i-meli, konafesi, faila faila, faʻaoga mamao - e pei lava o loʻo i ai se fesoʻotaiga telefoni i le lalolagi atoa ma meli i le lalolagi atoa i aso nei." Ae ui i lea, na te leʻi faʻapipiʻiina se matafaioi faʻapitoa i le Initaneti. Na ia fautua mai o lenei fesoʻotaʻiga i le lalolagi atoa "e ono faʻatautaia e ofisa o fesoʻotaʻiga a le malo," sei vagana ai le Iunaite Setete, "lea o le a faʻatautaia e vaega faʻaitulagi o Bell Operating Companies ma vaʻavaʻa mamao."
O le faʻamoemoe o lenei tusiga o le faʻamatalaina pe faʻapefea, faatasi ai ma lona faʻalavelave faʻafuaseʻi o le tuputupu aʻe faʻafuaseʻi, o le Initaneti na matua faʻaumatia ai mafaufauga masani.
Pasia le laau
O le mea taua muamua na mafua ai le tulaʻi mai o le Initaneti faʻaonaponei na tupu i le amataga o le 1980s, ina ua filifili le Defense Communications Agency (DCA) [lea ua taʻua nei DISA] e vaeluaina le ARPANET i ni vaega se lua. Na pulea e le DCA le fesoʻotaʻiga i le 1975. I lena taimi, na manino mai o le ARPA's Information Processing Technology Office (IPTO), o se faʻalapotopotoga faʻapitoa i le suʻesuʻeina o manatu faʻapitoa, e leai se uiga i le auai i le atinaʻeina o se fesoʻotaʻiga na faʻaaogaina e le mo suʻesuʻega fesoʻotaʻiga ae mo fesoʻotaʻiga i aso uma. Ua le manuia taumafaiga a le ARPA e fa'asesē le pulea o feso'ota'iga mai le kamupani tuma'oti AT&T. DCA, e nafa ma faiga tau fesoʻotaʻiga a le militeri, na foliga mai o le filifiliga lona lua sili lea.
Mo nai tausaga muamua o le tulaga fou, na olaola ARPANET i se tulaga o le tuulafoaia fiafia. Ae ui i lea, e oo atu i le amataga o le 1980s, ua matua'i mana'omia lava se fa'aleleia atili o feso'ota'iga a le Matagaluega o Puipuiga. O le poloketi ua fuafuaina e sui ai, AUTODIN II, lea na filifilia ai e le DCA Western Union e fai ma ana konekarate, e foliga mai ua le manuia. Ona tofia lea e taitai ole DCA ia Colonel Heidi Hayden e nafa ma le filifilia o se isi mea. Na ia fa'atuina le fa'aogaina o tekonolosi fa'aliliu, lea ua uma ona fa'aogaina e le DCA i le tulaga o le ARPANET, e fai ma fa'avae mo le feso'otaiga fou o fa'amaumauga.
Ae ui i lea, sa i ai se faʻafitauli manino i le tuʻuina atu o faʻamaumauga a le militeri i luga o le ARPANET - o le fesoʻotaʻiga na tumu i saienitisi lauulu uumi, o nisi oi latou na tetee malosi i le saogalemu o komepiuta poʻo le faalilolilo - mo se faʻataʻitaʻiga, ma ona uso taʻavale mai le MIT Artificial Intelligence Lab. Na fautuaina e Hayden le vaevaeina o le upega tafailagi i ni vaega se lua. Na tonu ia te ia e fa'atumauina saienitisi su'esu'e fa'atupeina e le ARPA i luga o le ARPANET ma tu'u'ese'ese komepiuta puipui i se feso'otaiga fou e ta'ua o le MILNET. O lenei mitosis e lua ni taunuuga taua. Muamua, o le vaevaega o vaega a le militeri ma le le militeri o le fesoʻotaʻiga o le laasaga muamua lea i le fesiitaiga o le Initaneti i lalo o tagata lautele, ma mulimuli ane i lalo o le pulega tumaoti. Lona lua, o le faʻamaoniga lea o le faʻaogaina o tekinolosi faʻainitaneti a le Initaneti - o TCP / IP protocols, muamua na fatuina pe a ma le lima tausaga talu ai. E mana'omia e le DCA nodes uma ARPANET e fesuia'i mai fa'amaumauga tu'ufa'atasi ile lagolago TCP/IP ile amataga ole 1983. I lena taimi, e itiiti lava fesoʻotaʻiga na faʻaogaina le TCP / IP, ae o le faagasologa na sosoo ai ma fesoʻotaʻiga e lua o le proto-Internet, faʻatagaina feʻau feʻau e fesoʻotaʻi suʻesuʻega ma atinaʻe militeri pe a manaʻomia. Ina ia mautinoa le umi o le TCP / IP i fesoʻotaʻiga a le militeri, na faʻatūina ai e Hayden se $ 20 miliona tupe e lagolago ai le au gaosi komepiuta o le a latou tusia polokalame e faʻatino TCP / IP i luga o latou faiga.
O le laasaga muamua i le fesiitaiga malie o le Initaneti mai le militeli i le pulega tumaoti e maua ai foi se avanoa lelei e faatofa atu ai i le ARPA ma le IPTO. O lona faatupeina ma le aafiaga, na taitaia e Joseph Carl Robnett Licklider, Ivan Sutherland, ma Robert Taylor, na taitai tuusao ma le le tuusao i uluai atinae uma i fesootaiga tau komepiuta ma fesootaiga komepiuta. Ae ui i lea, faatasi ai ma le fausiaina o le TCP / IP tulaga i le ogatotonu o le 1970, na faia ai se sao taua i le talafaasolopito o komepiuta mo le taimi mulimuli.
O le isi poloketi fa'akomepiuta tele e lagolagoina e le DARPA o le 2004-2005 Autonomous Vehicles Competition. O le galuega sili ona ta'uta'ua a'o le'i o'o mai o le fa'ata'ita'iga fa'akomepiuta fa'atatau ile piliona-tala AI o le 1980s, lea o le a fa'atupuina ai le tele o talosaga a le militeri ae toetoe a leai se a'afiaga i sosaiete lautele.
O le mea tonu na mafua ai le leiloa o le faatosinaga a le faalapotopotoga . O le tele o tagata suʻesuʻe aʻoaʻoga na talitonu latou te tauina le taua lelei ma puipuia le faatemokalasi ina ua faʻatupeina suʻesuʻega a le Cold War e le militeri. Ae ui i lea, o i latou na ola aʻe i le 1950s ma le 1960s na leiloa le faʻatuatua i le militeri ma ana sini ina ua faʻafefe i le Taua a Vietnam. Faatasi ai ma le muamua o Taylor lava ia, o le na tuua le IPTO i le 1969, ave ona manatu ma fesoʻotaʻiga i Xerox PARC. O le Democratic-controlled Congress, popole e uiga i le faʻaleagaina o tupe a le militeri i luga o suʻesuʻega faʻasaienisi faavae, na pasia teuteuga e manaʻomia ai tupe puipuia e faʻaalu naʻo suʻesuʻega a le militeri. O le ARPA na atagia ai lenei suiga i le faʻatupeina o aganuu i le 1972 e ala i le toe faʻaigoaina o ia lava DARPA— .
O le mea lea, na pasi atu ai le pulu i le tagata lautele (NSF). E oo atu i le 1980, faatasi ai ma se paketi e $20 miliona, sa nafa le NSF ma le faatupeina o le tusa ma le afa o polokalame suʻesuʻe komepiuta feterale i le Iunaite Setete. Ma o le tele o nei tupe o le a vave ona tuʻuina atu i se fesoʻotaʻiga komepiuta fou a le atunuʻu .
NSFNET
I le amataga o le 1980s, Larry Smarr, o se fomaʻi i le Iunivesite o Ilinoi, asiasi i le Inisetiute. Max Planck i Munich, lea na galue ai le supercomputer "Cray", lea na faʻatagaina ai tagata suʻesuʻe Europa. I le le fiafia i le leai o ni punaoa tutusa mo saienitisi a Amerika, na ia fautuaina ai le NSF e faatupeina le fausiaina o le tele o nofoaga autu o le supercomputing i le salafa o le atunuu. Na tali atu le faʻalapotopotoga ia Smarr ma isi tagata suʻesuʻe ma faʻasea faʻapena e ala i le faʻavaeina o le Advanced Scientific Computing Division i le 1984, lea na mafua ai le faʻatupeina o nofoaga autu e lima ma le lima tausaga o le paketi o le $ 42 miliona, e amata mai i le Iunivesite o Cornell i matu sasaʻe i San Diego. .i Saute-Sisifo. O loʻo i totonu o le va, le Iunivesite o Ilinoi, lea na galue ai Smarr, maua lona lava nofoaga autu, le National Center for Supercomputing Applications, NCSA.
Peita'i, sa fa'atapula'aina le mafaia e nofoaga fa'apitoa e fa'aleleia le avanoa i le malosi fa'akomepiuta. O le fa'aogaina o latou komepiuta mo tagata e le o nonofo latalata i se tasi o nofoaga autu e lima o le a faigata ma o le a mana'omia ai le fa'atupega mo malaga su'esu'ega semesa umi po'o le taumafanafana. O le mea lea, na filifili ai le NSF e fausia foi se fesoʻotaʻiga komepiuta. Na toe fai le tala fa'asolopito-na fa'alauiloa e Taylor le fa'atūina o le ARPANET i le fa'ai'uga o le vaitau o le 1960 ina ia tu'u sa'o atu ai i tagata su'esu'e le avanoa i punaoa fa'akomepiuta malolosi. O le a tu'uina atu e le NSF se ivi pito i tua e fa'afeso'ota'i ai nofoaga autu o le supercomputing, fa'alautele atu i le konetineta, ona fa'afeso'ota'i lea i feso'ota'iga fa'aitulagi e maua ai e isi iunivesite ma fale su'esu'e su'esu'e avanoa i nei nofoaga. O le a fa'aogaina e le NSF tulafono fa'ainitaneti na fa'alauiloa e Hayden e ala i le tu'uina atu o le matafaioi mo le fausiaina o feso'ota'iga fa'apitonu'u i nu'u fa'asaienisi fa'apitonu'u.
O le NSF na muamua faʻafeiloaʻi galuega e fausia ma tausia le NCSA fesoʻotaʻiga mai le Iunivesite o Ilinoi e avea ma puna o le uluai talosaga e fausia se polokalame supercomputing a le atunuʻu. I le isi itu, na lisiina e le NCSA ia lava 56 kbps so'oga na fa'aogaina e ARPANET talu mai le 1969 ma fa'alauiloa le feso'ota'iga i le 1986. Ae ui i lea, o nei laina na vave ona poloka i feoaiga (o auiliiliga o lenei faagasologa e mafai ona maua i le galuega a David Mills ""). Ma toe fai foi le talafaasolopito o ARPANET - na vave ona iloa o le galuega autu o le upega tafailagi e le tatau ona maua e saienitisi le mana komepiuta, ae o le fefaʻasoaʻiga o feʻau i le va o tagata na maua. E mafai ona faʻamagaloina le ARPANET ona o le le iloa e mafai ona tupu se mea faʻapenei - ae faʻafefea ona toe tupu le mea sese e tasi i le toeitiiti atoa le luasefulu tausaga mulimuli ane? tau e valu fuainumera nai lo le tauamiotonuina o le faaaluina o ia aofaiga i luga o sini foliga faatauvaa, e pei o le gafatia e fesuiai imeli. e mafua ona a leai semanu tatou te le i ai, ma tatou Afai latou te le matauina i latou, ou te le tau tusi e uiga i se fesoʻotaʻiga komepiuta faʻatupeina e le malo pe ana leai ni faʻamaoniga tutusa, e fai si faʻamaonia mo lona i ai.
I le talitonuina o le fesoʻotaʻiga lava ia e sili atu le taua e pei o supercomputers e faʻamaonia lona i ai, na liliu atu le NSF i fafo fesoasoani e faʻaleleia le ivi tua o le fesoʻotaʻiga ma fesoʻotaʻiga T1-mafai (1,5 Mbps). / Faatasi ai ma). O le T1 standard na faavaeina e le AT&T i le 1960s, ma e tatau ona taulimaina e oo atu i le 24 telefoni, o ia mea taitasi na faʻapipiʻiina i le 64 kbit/s digital stream.
Merit Network, Inc. na manumalo i le konekarate. i le faiga faapaaga ma le MCI ma le IBM, ma maua se $58 miliona fesoasoani mai le NSF i lona lima tausaga muamua e fausia ma tausia le fesootaiga. MCI na tuʻuina atu fesoʻotaʻiga fesoʻotaʻiga, na tuʻuina atu e le IBM le mana faʻapipiʻi ma polokalama mo le au taʻavale. O le kamupani e leai ni polofiti Merit, lea na fa'atautaia le feso'ota'iga komipiuta e feso'ota'i ai le lotoa a le Iunivesite o Michigan, ma maua ai le poto masani i le tausia o se feso'otaiga fa'akomepiuta fa'asaienisi, ma tu'uina atu i le faigapa'aga atoa se lagona i le iunivesite na faafaigofie ai ona talia e le NSF ma le au saienitisi na fa'aogaina le NSFNET. Peita'i, o le fa'aliliuina atu o 'au'aunaga mai le NCSA i le Merit o le la'asaga manino muamua lea i le fa'apalapala.
MERIT na tu muamua mo Michigan Educational Research Information Triad. Ua faaopoopo e le Setete o Michigan le $5 miliona e fesoasoani ai i le tuputupu aʻe o le upega tafaʻilagi a le T1.
O le Merit backbone na feaveaʻi feoaiga mai le sili atu ma le sefulu o fesoʻotaʻiga faʻaitulagi, mai le NYSERNet a Niu Ioka, o se fesoʻotaʻiga suʻesuʻe ma aʻoaʻoga e fesoʻotaʻi atu i le Iunivesite o Cornell i Ithaca, i le CERFNet, o se fesoʻotaʻiga suʻesuʻe ma aʻoaʻoga a Kalefonia e fesoʻotaʻi ma San Diego. O nei feso'ota'iga fa'aitulagi ta'itasi e feso'ota'i atu i feso'ota'iga a le lotoa e le mafaitaulia, a'o fa'atautaia e fale su'esu'e kolisi ma ofisa fa'a'oa'oga le faitau selau o masini Unix. O lenei feterale feso'otaiga o feso'otaiga na avea ma fatu tioata o le Initaneti fa'aonaponei. E feso'ota'i ARPANET na'o tagata su'esu'e fa'asaienisi komepiuta fa'atupeina lelei o lo'o galulue i fa'alapotopotoga fa'asaienisi maualuluga. Ma e oo atu i le 1990, toetoe lava o soʻo se tamaititi aʻoga iunivesite poʻo se faiaoga ua mafai ona alu i luga ole laiga. E ala i le togiina o pepa mai le node i le node-e ala i le Ethernet i le lotoifale, sosoo ai ma se fesoʻotaʻiga faʻaitulagi, sosoo ai ma le mamao mamao i le saoasaoa o le malamalama i luga o le NSFNET ivi-e mafai ona latou fefaʻasoaaʻi imeli pe faʻaaloalo Usenet talanoaga ma paaga mai isi vaega o le atunuu. .
Ina ua mae'a le tele o fa'alapotopotoga fa'asaienisi na mafai ona maua e ala i le NSFNET nai lo le ARPANET, na fa'ate'aina e DCA le feso'ota'iga talatu'u i le 1990, ma fa'ate'aina atoa ai le Matagaluega o le Puipuiga mai le atina'eina o feso'ota'iga lautele.
Aveese mai
I lenei vaitau atoa, o le numera o komepiuta e fesoʻotaʻi atu i le NSFNET ma fesoʻotaʻiga fesoʻotaʻi - ma o nei mea uma e mafai nei ona taʻua o le Initaneti - e tusa ma le faaluaina i tausaga taʻitasi. 28 ia Tesema 000, 1987 ia Oketopa 56,000, 1988 ia Oketopa 159, ma isi. O lenei faiga na faʻaauau pea seia oʻo i le ogatotonu o le 000, ona faʻasolosolo ai lea . E fa'afefea, ona o lenei tulaga, ou te mafaufau, na le mafai e Quarterman ona iloa o le Initaneti na fuafua e pulea le lalolagi? Afai o le faʻamaʻi lata mai ua aʻoaʻoina ai i tatou i se mea, e matua faigata lava mo tagata ona mafaufau i le tuputupu aʻe faʻateleina aua e le fetaui ma soʻo se mea tatou te feagai i aso faisoo.
Ioe, o le igoa ma le manatu o le Initaneti e muamua atu i le NSFNET. O le Initaneti na faia i le 1974, ma e oʻo lava i luma o le NSFNET sa i ai fesoʻotaʻiga e fesoʻotaʻi i luga ole IP. Ua uma ona matou taʻua ARPANET ma MILNET. Ae ui i lea, sa le mafai ona ou mauaina soʻo se taʻua o le "initaneti" -se tasi, fesoʻotaʻiga i le lalolagi atoa - aʻo leʻi oʻo mai le tolu-tier NSFNET.
O le numera o fesoʻotaʻiga i totonu o le Initaneti na faʻatupulaia i se fua tutusa, mai le 170 ia Iulai 1988 i le 3500 i le tautoulu o le 1991. Talu ai e le iloa e le sosaiete faʻasaienisi ni tuaoi, o le toʻatele oi latou na tu i fafo, e amata i fesoʻotaʻiga ma Farani ma Kanata na faʻatuina i totonu. 1988. E oo atu i le 1995, toetoe lava 100 atunuu na mafai ona maua le Initaneti, mai Algeria i Vietnam. Ma e ui lava o le numera o masini ma fesoʻotaʻiga e sili atu ona faigofie le faʻatusatusaina nai lo le numera o tagata faʻaoga moni, e tusa ai ma faʻatusatusaga talafeagai, i le faaiuga o le 1994 e 10-20 miliona oi latou. pe o le a le taimi na faʻaaogaina ai le Initaneti, e fai lava si faigata ona faʻamaonia lenei mea poʻo se isi faʻamatalaga faʻasolopito mo sea tuputupu aʻe ofoofogia. O se vaega itiiti o tala ma tala faʻasolopito e faigata ona faʻamatalaina pe faapefea ona fesoʻotaʻi le 1991 komepiuta i le Initaneti mai ia Ianuari 1992 ia Ianuari 350, ona sosoo ai lea ma le 000 i le tausaga na sosoo ai, ma le isi 600 miliona i le tausaga na sosoo ai.
Ae ui i lea, o le a ou alu atu i totonu o lenei teritori malulu ma finau e faapea o galu e tolu o loʻo faʻaogaina e tagata faʻaoga e nafa ma le faʻateleina o le tuputupu aʻe o le Initaneti, e taʻitasi ma a latou lava mafuaʻaga e fesoʻotaʻi ai, na faʻaosoina e se manatu e le mafaagaloina. , lea e fai mai o le tau (ma o le mea lea o le malosi o le tosina) o se fesoʻotaʻiga faʻateleina e pei o le sikuea o le numera o ona tagata auai.
Na muamua mai saienitisi. NSF fa'asalalau ma le loto i ai le fa'atusatusaga i le tele o iunivesite e mafai. Ina ua uma lena, na manaʻo saienitisi uma e auai i le poloketi aua ua uma ona iai isi tagata uma. Afai e le mafai ona oʻo atu imeli ia te oe, afai e te le vaʻai pe auai i talanoaga lata mai i luga ole Usenet, e te ono misia le faʻasalalauga o se fonotaga taua, le avanoa e suʻe ai se faufautua, misi suʻesuʻega faʻapitoa aʻo leʻi lolomiina, ma isi. . O le lagona o le faʻamalosi e auai i talanoaga faʻasaienisi i luga o le initaneti, na vave ona fesoʻotaʻi iunivesite i fesoʻotaʻiga faʻaitulagi e mafai ona faʻafesoʻotaʻi i latou i le NSFNET tua. Mo se faʻataʻitaʻiga, NEARNET, lea na aofia ai setete e ono i le itulagi o Niu Egelani, na mauaina le silia ma le 1990 tagata o le ekalesia i le amataga o le 200s.
I le taimi lava e tasi, na amata ona tafe mai le avanoa mai faiaoga ma tamaiti aʻoga faʻauʻu i le lautele lautele o tamaiti aʻoga. E oo atu i le 1993, e tusa ma le 70% o Harvard freshmen sa i ai se tuatusi imeli. I lena taimi, o le Initaneti i Harvard ua oʻo atu i tulimanu uma ma faʻalapotopotoga faʻapitoa. ina ia mafai ona tuʻuina atu le Ethernet e le gata i fale uma o le faʻalapotopotoga faʻaleaʻoaʻoga, ae faʻapea foʻi i potu aʻoga uma. E mautinoa lava e le o toe umi se tasi o tamaiti aoga na muamua tautevateva i totonu o lona potu ina ua mavae se po matagi, pau i luga o se nofoa ma tauivi e taina se imeli na ia salamo na auina atu i le taeao na sosoo ai - pe o se tautinoga o le alofa pe o le aoaiga ita tele i le fili.
I le isi galu, e tusa ma le 1990, na amata ona taunuu mai tagata faʻapisinisi. I lena tausaga, 1151 .com domains na resitalaina. O tagata muamua faʻapisinisi na auai o matagaluega suʻesuʻe a kamupani tekonolosi (Bell Labs, Xerox, IBM, ma isi). Sa latou fa'aaogaina le feso'ota'iga mo fa'amoemoega fa'asaienisi. Feso'ota'iga fa'apisinisi i le va o latou ta'ita'i na ui atu i isi feso'ota'iga. Ae peitai, e oo atu i le 1994 Ua sili atu nai lo le 60 igoa i le .com domain, ma o le faia o tupe i luga o le Initaneti ua amata ma le naunautai.
E oo atu i le faaiuga o le 1980s, ua amata ona avea komepiuta ma se vaega o galuega i aso taitasi ma olaga o aiga o tagatanuu o Amerika, ma o le taua o se numera numera mo soʻo se pisinisi ogaoga na faʻaalia. Ua ofoina mai e imeli se auala e faigofie ma vave tele ona fesuiai fe'au ma pa'aga, tagata fa'atau ma fa'atau oloa. Lisi meli ma Usenet na ofoina atu uma auala fou e faʻaauau ai atinaʻe i totonu o le sosaiete faʻapolofesa ma ituaiga fou o faʻasalalauga taugofie i le tele o tagata faʻaoga. E ala i le Initaneti na mafai ai ona maua le tele o fa'amaumauga tu'ufua - fa'aletulafono, foma'i, tupe ma fa'apolokiki. O tamaiti aʻoga ananafi o loʻo maua galuega ma nonofo i fale nofo fesoʻotaʻi na fiafia i le Initaneti e pei lava o latou fale faigaluega. Na ofoina atu le avanoa i se seti sili atu o tagata faʻaoga nai lo soʻo se auaunaga faʻapisinisi taʻitasi (toe Tulafono a Metcalfe). Ina ua uma ona totogi le initaneti mo le masina, toetoe lava o isi mea uma sa leai se totogi, e ese mai i le maualuga o le itula poʻo le feʻau feʻau e manaʻomia e CompuServe ma isi auaunaga faapena. O tagata muamua na ulufale atu i le maketi i luga o le Initaneti na aofia ai kamupani-meli e pei o le Corner Store of Litchfield, Connecticut, lea na faasalalau i vaega Usenet, ma le Online Bookstore, o se faleoloa e-tusi na faavaeina e se faatonu muamua o Little, Brown and Company, ma sili atu le sefulu tausaga i luma o le Kindle.
Ona oʻo mai ai lea o le galu lona tolu o le tuputupu aʻe, ma aumaia ai tagata faʻatau i aso uma na amata ona alu i luga ole laiga i numera tele i le ogatotonu o le 1990s. E oo atu i le taimi lea, ua leva ona galue le Tulafono a Metcalfe i le tulaga maualuga. Faateleina, "i luga o le initaneti" o lona uiga o le "i luga ole Initaneti." E le gafatia e tagata fa'atau le fa'alauteleina o laina tu'ufa'atasi T1 vasega i o latou fale, o lea e toetoe lava a latou fa'aogaina le Initaneti e ala i . Ua uma ona matou va'ai i se vaega o lenei tala ina ua faasolosolo malie atu BBS fa'apisinisi e tu'uina atu Initaneti. O lenei suiga na faʻamanuiaina uma ai tagata faʻaoga (o latou vaitaele numera na faʻafuaseʻi ona tupu i le vasa) ma le BBS lava ia, oe na siitia atu i le pisinisi sili atu ona faigofie o le faufautua i le va o le telefoni ma le Initaneti "backbone" throughput i T1, e aunoa ma le manaʻomia e tausia a latou lava auaunaga.
'Au'aunaga fa'ainitaneti tetele na atia'e i laina tutusa. E oo atu i le 1993, o auaunaga uma a le atunuu i le Iunaite Setete—Prodigy, CompuServe, GEnie, ma le kamupani fou Amerika Online (AOL)—ua ofoina atu i le 3,5 miliona tagata faaaoga le tomai e auina atu ai imeli i tuatusi Initaneti. Ma e naʻo le lagging Delphi (faatasi ai ma le 100 tagata fai saofaga) na ofoina atu le avanoa atoa i le Initaneti. Ae ui i lea, i nai tausaga na sosoo ai, o le tau o le avanoa i luga o le Initaneti, lea na faʻaauau pea ona tuputupu aʻe i se fua faʻatatau, na vave ona sili atu le avanoa i faʻasalalauga faʻapitoa, taʻaloga, faleoloa ma isi mea o loʻo i ai i latou lava auaunaga faʻapisinisi. O le 000 o se suiga - ia Oketopa, 1996% o tagata fa'aoga i luga ole laiga sa fa'aogaina le WWW, fa'atusatusa i le 73% i le tausaga na muamua atu. O se faaupuga fou na faia, "portal," e faʻamatala ai toega o auaunaga na tuʻuina atu e AOL, Prodigy ma isi kamupani na totogi ai e tagata tupe na o le mauaina o le Initaneti.
Mea lilo
O lea la, o loʻo i ai se matou manatu faigata pe faʻafefea ona tupu le Initaneti i se tulaga paʻu, ae matou te leʻi malamalama lelei pe aisea na tupu ai. Aisea na avea ai ma ta'uta'ua ina ua i ai le tele o isi auaunaga e taumafai e tupu a'e i lona muamua? ?
O le mea moni, o fesoasoani a le malo sa iai sona sao. I le faaopoopo atu i le faatupeina o le tua, ina ua filifili le NSF e matua teu faafaigaluega i le atinaʻeina o fesoʻotaiga tutoʻatasi mai lana polokalame supercomputing, e leʻi faʻaumatia le taimi i mea laiti. O taʻitaʻi faʻapitoa o le polokalame NSFNET, Steve Wolfe ma Jane Cavines, na filifili e fausia e le gata o se fesoʻotaʻiga o supercomputers, ae o se faʻamatalaga fou faʻamatalaga mo kolisi ma iunivesite a Amerika. O lea na latou faia ai le polokalame Connections, lea na ave i luga o se vaega o le tau o le faʻafesoʻotaʻi o iunivesite i le fesoʻotaʻiga e faʻafesuiai mo i latou e tuʻuina atu ai le tele o tagata e mafai ai ona maua le avanoa i luga o latou lotoa. O lenei mea na faatelevaveina ai le salalau o le Initaneti i le tuusao ma le le tuusao. E le tuusao, ona o le tele o fesoʻotaʻiga faʻaitulagi na faʻatupuina pisinisi faʻapisinisi na faʻaogaina ia lava atinaʻe fesoasoani e faʻatau atu ai le Initaneti i faʻalapotopotoga faʻapisinisi.
Ae o Minitel sa i ai foi fesoasoani. Ae ui i lea, o le mea na iloga ai le Initaneti i mea uma o lona faʻavasegaina faʻapitoa faʻapipiʻi faʻapipiʻi ma lona fetuutuunai faʻapitoa. O le IP na faʻatagaina fesoʻotaʻiga ma mea faʻapitoa faʻaletino e galulue faʻatasi ma le faʻaoga tuatusi tutusa, ma TCP faʻamautinoa le tuʻuina atu o pepa i le tagata e mauaina. Pau lava lena. O le faigofie o le faʻaogaina o fesoʻotaʻiga faʻavae na mafai ai ona faʻaopoopo toetoe o soʻo se talosaga i ai. O le mea taua, so'o se tagata fa'aoga e mafai ona saofagā i galuega fou pe a mafai ona ia fa'atosina isi e fa'aoga lana polokalame. Mo se faʻataʻitaʻiga, o le fesiitaiga o faila e faʻaaoga ai le FTP o se tasi lea o auala sili ona lauiloa e faʻaoga ai le Initaneti i le amataga o tausaga, ae sa le mafai ona maua ni 'auʻaunaga na ofoina atu faila e te fiafia i ai sei vagana ai le gutu o le gutu. O le mea lea, na faia ai e tagata fa'apitoa fa'apolokalame eseese mo le fa'avasegaina ma le tausia o lisi o fa'aumau FTP - mo se fa'ata'ita'iga, Gopher, Archie ma Veronica.
I le talitonuga, sa i ai le fetuutuuna'i tutusa, fa'apea fo'i ma le fa'amanuiaga aloa'ia o fa'alapotopotoga fa'ava-o-malo ma tele feso'ota'iga e avea ma tulaga tau initaneti. Ae ui i lea, i le faʻatinoga, o le fanua na tumau pea i le TCP / IP, ma o lona faʻamanuiaga faʻapitoa o le code lea na muamua i luga o le afe ma le faitau miliona o masini.
O le fa'aliliuina o le fa'atonuga o le fa'aogaina o le fa'aoga i pito o le feso'ota'iga ua o'o atu ai i se isi mea taua. O lona uiga o fa'alapotopotoga tetele, e masani i le fa'afoeina o a latou lava vaega o gaioiga, e mafai ona lagona le mafanafana. E mafai e fa'alapotopotoga ona fa'atutu a latou lava sapalai imeli ma lafo ma maua imeli e aunoa ma mea uma e teu i luga o le komepiuta a se isi tagata. E mafai ona latou resitalaina a latou lava igoa fa'apitonu'u, fa'atūina a latou lava upega tafa'ilagi e mafai ona maua e tagata uma i luga o le Initaneti, ae tu'u uma i lalo o la latou pule.
E masani lava, o le faʻataʻitaʻiga sili ona mataʻina o le tele-layered structure ma le faʻavasegaina o le World Wide Web. Mo le luasefulu tausaga, o faiga mai le komipiuta fa'asoa taimi o le 1960s i 'au'aunaga e pei o CompuServe ma Minitel na fa'ata'amilo i se seti o fa'amatalaga fa'amatalaga autu - imeli, fono ma potu talatalanoa. Ua avea le upega tafailagi ma mea fou. O ulua'i aso o le upegatafa'ilagi, ina ua aofia uma ai itulau tulaga ese, fa'alima-lima, e leai se mea e pei o le taimi nei. Ae ui i lea, o le oso mai le soʻotaga i le soʻotaga ua i ai se uiga ese, ma tuʻuina atu i pisinisi le avanoa e tuʻuina atu ai faʻasalalauga sili ona taugofie ma le lagolago a tagata faʻatau. E leai se tasi o tusiata i luga ole laiga na fuafuaina mo le upega tafailagi. O le fua o le fatufatuga a Tim Berners-Lee, o se inisinia Peretania i le European Center for Nuclear Research (CERN), o le na faia i le 1990 ma le sini o le tufatufaina atu o faʻamatalaga i totonu o tagata suʻesuʻe suʻesuʻe. Ae ui i lea, na faigofie ona ola i luga o le TCP/IP ma faʻaogaina se faʻaoga igoa ole igoa na faia mo isi faʻamoemoega mo URL lautele. Soo se tasi lava e maua le Initoneti e mafai ona faia se upega tafaʻilagi, ma e oo atu i le ogatotonu o le 90s, e foliga mai o loʻo faia e tagata uma—faletele o le taulaga, nusipepa i le lotoifale, pisinisi laiti, ma tagata fiafia i ituaiga uma.
Fa'atagaga
Ua ou tuua ni nai mea taua na tutupu i lenei tala e uiga i le tulai mai o le Initoneti, ma atonu o le a tuu atu ia te oe ni nai fesili. Mo se faʻataʻitaʻiga, na faʻafefea tonu ona maua e pisinisi ma tagata faʻatau le Initaneti, lea na faʻatotonugalemu ile NSFNET, o se fesoʻotaʻiga faʻatupeina e le malo a Amerika e foliga mai na faʻamoemoe e tautua ai le au suʻesuʻe? Ina ia tali lenei fesili, o le a tatou toe foʻi i le mataupu o sosoo mai i nisi o mea tāua na tutupu ou te leʻi taʻua mo le taimi nei; mea na tutupu na faasolosolo malie ae le maalofia na liua ai le Initoneti faasaienisi a le setete i se mea tumaoti ma pisinisi.
O le a se isi mea e faitau
- Janet Abatte, Faia le Initaneti (1999)
- Karen D. Fraser “NSFNET: Ose Paaga mo Fesootaiga Saosaoa, Lipoti Mulimuli” (1996)
- John S. Quarterman, The Matrix (1990)
- Peter H. Salus, Tu'u le upega (1995)
puna: www.habr.com