E tele a'u autu i fa'asoa e mafai ona ou tusia ma tusi ai. O se tasi o i latou o “tupua”.
Ioe, e lē o se lisi lenei o tagata e sili ona faaaloalogia i le lalolagi. Ou te manatu e foliga mai e le mafai e se tasi ona tuufaatasia se lisi faapena, e tusa lava pe i ai se naunautaiga tele.
Mo se faʻataʻitaʻiga, Einstein, e leʻo i luga o laʻu lisi, ae e mautinoa lava e tatau ona ia maua se nofoaga i totonu o tagata sili ona faʻaaloalogia. Na ou fesili i se tasi taimi i saʻu uo o loʻo suʻesuʻeina le fisiki pe o Einstein o se tagata atamai, ma na ia tali mai i le ioe. Aisea la ua le i ai i le lisi? E mafua ona o tagata nei na fa'aaafiaina a'u, ae le o i latou e ono fa'aaafiaina a'u pe ana 'ou iloa le taua atoa o la latou galuega.
Sa tatau ona ou mafaufau e uiga i se tasi ma iloa pe o lena tagata o loʻu toa. Na eseese manatu. Mo se faʻataʻitaʻiga, o Montaigne, le na faia le tala, e le o laʻu lisi. Aisea? Ona ou fesili ifo lea ia te au lava, o le a le mea e tatau ona ta'u ai se tagata o se toa? E foliga mai e tatau ona e mafaufau i le mea o le a faia e lenei tagata i loʻu tulaga i se tulaga. Ioe, e le o se faamemelo.
Ina ua uma ona ou tuufaatasia le lisi, sa ou vaaia se filo masani. O tagata uma i luga o le lisi e lua uiga: latou te popole tele ia latou galuega, ae ui i lea sa matua fa'amaoni. O le faamaoni ou te le faapea o le faataunuuina o mea uma e manao ai le tagata matamata. O i latou uma o ni fa'atupu fa'atupu fa'alavelave mo lenei mafua'aga, e ui ina latou natia i tulaga eseese.
Siaki Lambert
Na ou ola aʻe i Pittsburgh i le 70s. Afai e te leʻi i ai iina i lena taimi, e faigata ona mafaufau i lagona o le aai e uiga i Steelers. O tala uma a le lotoifale sa leaga, o le fale uamea ua mate. Ae na tumau pea le Steelers o le au sili i le kolisi lakapi, ma i nisi o auala na atagia ai uiga o lo tatou aai. Latou te lei faia ni vavega, ae na ona fai lava o la latou galuega.
O isi tagata taaalo na sili atu ona lauiloa: Terry Bradshaw, Franco Harris, Lyn Swan. Ae sa latou solitulafono, ma e te gauai atu i taimi uma i ia tagata taaalo. E foliga mai ia te au, i le avea ai ma se tagata poto lakapi Amerika e 12 tausaga le matua, o le sili o i latou uma o Jack Lambert. Sa matua le alofa lava o ia, o le mea lena na matua lelei ai o ia. Sa le na ona manao e taalo lelei, sa ia manao foi i se taaloga maoae. Ina ua maua e se tagata taalo mai le isi au le polo i lona afa o le malae, sa ia manatu i ai o se taufaaleaga faaletagata lava ia.
O pitonuu o Pittsburgh o se nofoaga manaia tele i le 1970s. Sa le manaia i le aoga. Sa faamalosia tagata matutua uma e galulue ia latou galuega i kamupani tetele. O mea uma na matou vaʻaia i le aufaasālalau e tutusa ma na gaosia i se isi mea. O le tuusaunoaga o Jack Lambert. Ou te lei vaai lava i se tasi e pei o ia.
Kenneth Clark
O Kenneth Clarke e le masalomia o se tasi o tusitala sili ona lelei. O le toʻatele oi latou e tusitusi e uiga i le tala faasolopito o faatufugaga e leai se mea e iloa e uiga i ai, ma e tele mea laiti e faʻamaonia ai lenei mea. Ae o Clarke sa sili ona lelei i lana galuega e pei ona mafaufauina e se tasi.
O le a le mea e matua faapitoa ai? Tulaga lelei o le manatu. I le taimi muamua, o le faiga o faʻamatalaga atonu e foliga masani, ae o le taufaasese lea. Faitauga Nudity e fa'atusa na'o le aveina o se Ferrari: a mae'a loa ona e mau i totonu, e fa'amauina oe i le nofoa i le saoasaoa maualuga. A e masani i ai, o le a togiina oe pe a liliu le taavale. O lenei tagata e vave ona gaosia manatu e leai se auala e maua ai. O le a uma ona e faitauina le mataupu ma pupula ou mata ma ataata i ou foliga.
Faʻafetai i le faʻasalalauga faʻasologa o le Civilization, sa lauiloa Kenneth i ona aso. Ma afai e te manaʻo e faamasani i le tala faasolopito o faatufugaga, Civilization o le mea lea ou te fautuaina. O lenei vaega e sili atu le lelei nai lo mea e faʻamalosia e tamaiti aʻoga e faʻatau pe a suʻesuʻeina tala faʻasolopito.
Larry Michalko
O tagata uma a o laiti sa i ai a latou lava faufautua i nisi o mataupu. O Larry Michalko o lo'u faiaoga. I le toe tepa i tua, na ou vaaia ai se laina patino i le va o vasega tolu ma le fa. Ina ua uma ona ou feiloai ia Mr. Mikhalko, sa ese mea uma.
Aisea ua faapena ai? Muamua lava, sa ia fia iloa. Ioe, o le mea moni, o le tele o oʻu faiaoga sa matua aʻoaʻoina, ae le fia iloa. E le'i fetaui Larry ma le mamanu a se faiaoga, ma ou te masalo na te iloaina. Atonu sa faigata ia te ia, ae mo matou tamaiti aoga sa fiafia. O ana lesona o se malaga i se isi lalolagi. O le mea lena na ou fiafia ai e alu i le aoga i aso uma.
O le isi mea na faaesea ai o ia mai isi, o lona alofa iā i tatou. E le pepelo lava fanau. Sa lē ano mai isi faiaʻoga i tamaiti aʻoga, ae sa taumafai Mr. Mihalko e avea ma a tatou uō. O se tasi o aso mulimuli o le vasega 4, na ia taina ai ia i matou se faamaumauga a James Taylor o le “Ua E Maua se Uo.” Na o le valaau mai ia te au ma po o fea lava ou te i ai, ou te lele. Na maliu o ia ina ua 59 ona tausaga mai le kanesa o le mama. Na pau le taimi na ou tagi ai i lona falelauasiga.
Leonardo
Sa ou iloaina talu ai nei se mea ou te lei malamalama ai a o ou laitiiti: o mea sili tatou te faia e mo i tatou lava, ae le o isi. E te va'ai i ata vali i falemata'aga ma talitonu na vali fa'apitoa mo oe. O le tele o nei galuega e fa'aalia ai le lalolagi, ae le o le fa'amalieina o tagata. O nei su'esu'ega o nisi taimi e sili atu ona manaia nai lo na mea na faia e fa'amalieina ai.
O Leonardo e tele ona itu. O se tasi o ona uiga sili ona mamalu: na ia faia le tele o mea silisili. O aso nei e iloa e tagata o ia o se tusiata sili ma le suʻesuʻe o le masini lele. Mai lenei mea e mafai ona tatou talitonu o Leonardo o se tagata miti na ia lafo ese uma manatu o le faʻalauiloaina o taavale. O le mea moni, na ia faia le tele o suʻesuʻega faʻapitoa. O lea la, e mafai ona tatou fai atu e le gata o ia o se tusiata maoae, ae o se inisinia lelei foi.
Mo au, o ana atavali o loʻo faʻatinoina pea le matafaioi autu. I totonu ia i latou na ia taumafai e suʻesuʻe le lalolagi, ae le faʻaalia le matagofie. Ae ui i lea, o atavali a Leonardo e tu faʻatasi ma ata o se tusiata i le lalolagi. E leai se isi, muamua pe talu mai lena taimi, na lelei pe a leai se tasi na tilotilo.
Robert Morris
O Robert Morris sa masani ona faʻaalia e ala i le saʻo i mea uma. E foliga mai e tatau ona e iloa mea uma e fai ai lenei mea, ae o le mea moni e ofo faigofie. Aua le fai atu se tala pe afai e te le o mautinoa. Afai e te le o iloa uma, aua le soona tautala.
Ae sili atu le saʻo, o le togafiti o le faʻalogo i mea e te manaʻo e fai atu ai. O le faaaogaina o lenei togafiti, o Robert, e pei ona ou iloa, na o le faatasi lava ona faia se mea sese, a o avea o ia ma se tamaitiiti aoga. Ina ua sau Mac i fafo, na ia fai mai o komepiuta komepiuta laiti e le mafai ona fetaui mo le hacking moni.
I lenei tulaga e le taʻua o se togafiti. Ana ia iloa o se togafiti lenei, e mautinoa lava na ia sese i lona taimi o le fiafia. O Robert e iai lenei uiga i lona toto. E ese foi lona faamaoni. E le gata ina sa'o o ia i taimi uma, ae na te iloa foi e sa'o o ia.
Atonu na e manatu i le manaia o le le faia o se mea sese, ma na faia e tagata uma. E faigata tele le gauai atu i mea sese i se manatu e pei o le manatu atoa. Ae i le faatinoga e leai se tasi na te faia lenei mea. Ou te iloa le faigata. Ina ua uma ona feiloai ma Robert sa ou taumafai e faaaoga lenei mataupu faavae i polokalama, sa foliga mai na ia faaaogaina i meafaigaluega.
P. G. Woodhouse
Mulimuli ane, na iloa e tagata le taua o le tagata o le tusitala o Wodehouse. Afai e te manaʻo e talia oe o se tusitala i aso nei, e tatau ona e aʻoaʻoina. Afai o lau foafoaga na maua le faʻalauiloaina lautele ma e malie, o lona uiga ua e tatalaina oe lava i masalosaloga. O le mea lena e matua mataina ai le galuega a Wodehouse - na ia tusia le mea na ia manaʻo ai ma malamalama o le a faʻaleagaina o ia e ona tupulaga.
Na iloa e Evelyn Waugh o ia o le tagata sili, ae o na aso na taʻua e tagata o se faʻafefe tele ma i le taimi lava e tasi e le saʻo. I lena taimi, soʻo se tala faʻasolopito faʻapitoa a se tagata faʻauʻu mai le kolisi talu ai nei e mafai ona faʻamoemoe i togafitiga sili atu le faʻaaloalo mai le faʻavae tusitusiga.
O Wodehouse atonu na amata i atoms faigofie, ae o le auala na ia tuufaatasia ai i molelaʻau e toetoe lava a leai se pona. Aemaise lava lona pao. O le mea lea ua ou matamuli ai e tusi e uiga i lenei mea. E mafai ona ou mafaufau i na o le lua isi tusitala e latalata atu ia te ia i le faiga: Evelyn Waugh ma Nancy Mitford. O i latou nei e to'atolu na fa'aaogaina le Igilisi e pei o latou.
Ae e leai se mea a Woodhouse. Sa le'i matamuli o ia. Sa popole Evelyn Waugh ma Nancy Mitford i manatu o isi tagata e uiga ia i laua: sa manao o ia e foliga mai o ni tagata maualuluga; sa fefe o ia e le lava lona atamai. Ae e lei popole Woodhouse po o le a se manatu o se tasi ia te ia. Sa ia tusia tonu lava le mea sa ia manao ai.
Alexander Calder
O Calder o loʻo i luga o lenei lisi aua ou te fiafia ai. E mafai ona tauva lana galuega ma Leonardo? E foliga mai e leai. E pei lava e leai se mea na amata mai i le seneturi 20 atonu e mafai ona tauva. Ae o mea lelei uma o loʻo i le Modernism o loʻo i Calder, ma na te fatuina ma lona uiga faigofie.
O le mea lelei e uiga i Modernism o lona fou, lona fou. O le faatufugaga o le 19 senituri na amata ona fetinaʻiina.
O atavali sa ta'uta'ua i lena taimi o le faatufugaga e tutusa ma maota—tetele, teuteu, ma le pepelo. O le fa'aonaponei o lona uiga o le toe amata, fa'atupu mea e tutusa lava fa'amoemoega ogaoga e pei ona faia e tamaiti. O tusiata na faʻaaogaina lenei mea sili oi latou na faʻatumauina se talitonuga faʻatamaitiiti, e pei o Klee ma Calder.
Sa mata'ina Klee aua e mafai ona ia galue i le tele o sitaili eseese. Ae o le lua, ou te fiafia tele ia Calder ona o lana galuega e foliga mai e sili atu le fiafia. Mulimuli ane, o le manatu o faatufugaga o le faatosina mai lea o le tagata matamata. E faigata ona valoia po o le a tonu le mea o le a ia fiafia i ai; E masani lava, o le mea e foliga manaia i le taimi muamua, a maeʻa le masina o le ae le fiafia. O fa'atagata a Calder e le'i fa'afiafiaina. E na o le nofonofo filemu lava, e susulu atu le faamoemoe e pei o se maa e le uma. E pei ona ou iloa mai tusi ma ata, o le fiafia i le galuega a Calder o se ata o lona lava fiafia.
Jane Austen
E faamemelo tagata uma ia Jane Austen. Fa'aopoopo lo'u igoa i le lisi lea. Ou te manatu o ia o le tusitala sili ona lelei o taimi uma. Ou te fiafia pe o a mai mea. Pe a ou faitau i le tele o tala, ou te gauai atu i filifiliga a le tusitala e pei o le tala lava ia, ae i ana tala, ou te le iloa le auala o galue. E ui lava ou te fiafia i le auala na te faia ai le mea na te faia, ae ou te le malamalama i ai aua e lelei tele ana tusitusiga e foliga mai e le o faia ana tala. Ou te lagona e pei o loʻo ou faitauina se faʻamatalaga o le mea moni na tupu. A o ou laʻitiiti, sa ou faitau i le tele o tala. Ua le toe mafai ona ou faitauina le tele o ia mea ona e le lava faamatalaga i totonu. O tala fou e foliga mai e matua faatauvaa lava pe a faatusatusa i tala faasolopito ma talaaga. Ae o le faitauina o Austen e pei lava o le faitauina o tala fatu. E lelei tele lana tusitusi e te le matauina ai o ia.
Ioane McCarthy
Na fatuina e John McCarthy le Lisp, o le fanua (poʻo le itiiti ifo i le taimi) o le atamai faʻapitoa, ma sa avea ma sui muamua o le pito i luga o matagaluega faʻasaienisi komepiuta i MIT ma Stanford. E leai se tasi e finau o ia o se tasi o tagata sili, ae mo aʻu e faapitoa o ia ona o Lisp.
Ua faigata nei ona tatou malamalama po o le a le mea na tupu i lena taimi. O le mea e le masani ai, o se tasi o mafuaʻaga e faigata ai ona faʻafetaia lona ausiaina o le matua manuia. Toeitiiti lava o gagana polokalame uma na fatuina i le 20 tausaga talu ai e aofia ai manatu mai le Lisp, ma o tausaga taʻitasi o le averesi o le gagana polokalame e sili atu ona pei o Lisp.
I le 1958 e leʻi manino mai nei manatu. I le 1958, na mafaufauina polokalame i ni auala se lua. O nisi tagata na manatu ia te ia o se mathematician ma faamaonia mea uma e uiga i le masini Turing. O isi na va'aia le gagana fa'apolokalame o se auala e fai ai mea ma fa'atupuina gagana na matua'i a'afia e tekinolosi o le taimi. Na o McCarthy na manumalo i eseesega o manatu. Na ia atiina ae se gagana o le matematika. Ae na ou atiina ae se upu e le sa'o, pe sili atu, na ou mauaina.
Spitfire
A o ou tusia lenei lisi, sa ou mafaufau ai e uiga i tagata e pei o Douglas Bader ma Reginald Joseph Mitchell ma Geoffrey Quill, ma sa ou iloaina e ui lava sa latou faia uma le tele o mea io latou olaga, ae sa i ai se mea e tasi i isi na noatia ai i latou: Spitfire.
E tatau ona avea lea ma lisi o toa. E mafai faapefea ona iai se taavale i totonu? Aua o lenei taavale e le na o se taavale. Sa avea o ia ma nofoaga autu o toa. Sa oo mai ia te ia le tuuto maoae, ma sa sau mai ia te ia le lototele uiga ese.
O se aga masani le taʻua o le Taua Lona Lua a le Lalolagi o se tauiviga i le va o le lelei ma le leaga, ae i le va o le fausiaina o taua, sa faapea lava. O le uluai fili o le Spitfire, le ME 109, o se vaalele faigata, aoga. O se masini fasioti tagata. O le Spitfire o le fa'atusa lea o le fa'amoemoe. Ma e le gata i nei laina matagofie: o le tumutumu o mea e mafai, i le mataupu faavae, ona gaosia. Ae sa matou sa'o ina ua matou filifili ua matou i tua atu o lena. E na'o le ea e i ai le mata o le lalelei.
Steve Jobs
O tagata na ola i le taimi na fasiotia ai Kennedy e masani ona manatua lelei le mea na latou i ai ina ua latou faalogo i ai. Ou te manatua tonu le mea sa ou i ai ina ua fesili mai se uo ia te au pe na ou faalogo ua maua Steve Jobs i le kanesa. Sa pei ua mou atu le eleele mai lalo o oʻu vae. Ina ua mavae ni nai sekone, sa ia ta'u mai ia te au o se ituaiga kanesa e seasea mafai ona faagaoioia ma o le a manuia. Ae na foliga mai na tumau e faavavau na sekone.
Sa ou le mautinoa pe tatau ona aofia ai Galuega i le lisi. O le tele o tagata i Apple e foliga mai e fefefe ia te ia, o se faailoga leaga. Ae e mataʻina o ia. E leai se upu e mafai ona faamatalaina po o ai Steve Jobs. Na te le'i faia e ia lava oloa a Apple. I le tala faasolopito, o le talafaatusa sili ona latalata i le mea na ia faia o le lagolagoina o faatufugaga i le taimi o le Renaissance tele. I le avea ai ma Pule Sili o le kamupani, e tulaga ese ai o ia. O le tele o pule e fa'ailoa atu o latou mana'oga i o latou sui. O le faʻalavelave o le mamanu o le, i se tulaga sili atu pe laʻititi, o le filifiliga e fuafua i se avanoa. Ae o Steve Jobs na i ai le tofo-e matua manaia le tofo na ia faʻaalia i le lalolagi o le tofo e sili atu lona uiga nai lo le mea na latou manatu ai.
Isaac Newton
E ese le sao o Newton i la'u vaega o toa: o ia lea ou te tuua'ia ai a'u. Sa galue o ia i mea tetele mo se vaega itiiti o lona olaga. E faigofie tele ona faʻalavelave pe a e galue i mea laiti. O fesili e te taliina e masani ai tagata uma. E te maua vave taui-o le mea moni, e te mauaina le tele o taui i lou taimi pe a e galue i mataupu e sili ona taua. Ae ou te le fiafia i le iloa o le ala lea i le pogisa. Ina ia faia mea sili moni, e tatau ona e suʻeina fesili e leʻi manatu tagata o ni fesili. Masalo sa i ai isi tagata na faia lenei mea i lena taimi, e pei o Newton, ae o Newton o laʻu faʻataʻitaʻiga mo lenei auala o mafaufauga. Ua amata ona ou malamalama i le lagona atonu na oo ia te ia. E tasi lava lou ola. Aisea e le faia ai se mea tele? O le fuaitau "sui faʻataʻitaʻiga" ua vaivai nei, ae o Kuhn sa i ai i se mea. Ma i tua atu o lenei mea o loʻo taoto ai isi mea, o se puipui o le paie ma le valea ua vavae ese mai ia i tatou, lea o le a le pine ae foliga mai e matua manifinifi ia i tatou. Afai tatou te galulue pei o Newton.
Faafetai ia Trevor Blackwell, Jessica Livingston, ma Jackie McDonough mo le faitauina o ata o lenei tusiga.
Ua mae'a fa'aliliuga vaega
E uiga ile GoTo School
- Iuni 17-30, Iulai 15-28, Aokuso 12-25
puna: www.habr.com