O lenei lauga sa le'i i luga o le fa'atulagaga, ae sa tatau ona fa'aopoopo ina ia 'alofia ai se fa'amalama i le va o vasega. O le lauga e fa'atatau i le auala tatou te iloa ai mea tatou te iloa, pe afai, ioe, tatou te iloa moni lava. O lenei autu ua leva e pei o taimi - sa talanoaina mo le 4000 tausaga talu ai, pe a le o se taimi umi. I le filosofia, ua faia se faaupuga faapitoa e faailoa ai - epistemology, po o le faasaienisi o le poto.
Ou te fia amata i ituaiga anamua o aso ua mavae. E taua le matauina i totonu oi latou taitoatasi sa i ai se talafatu e uiga i le foafoaina o le lalolagi. E tusa ai ma se tasi o talitonuga Iapani anamua, o se tasi na lagaina le palapala, mai le sausau o motu na aliali mai. Sa iai foʻi i isi tagata ni tala fatu faapena: mo se faaaʻoaʻoga, na talitonu tagata Isaraelu na foafoaina e le Atua le lalolagi mo aso e ono, ina ua uma ona ia vaivai ma faamaeʻa le foafoaga. O nei tala fa'asolopito uma e tutusa - e ui lava o latou fuafuaga e fai si eseese, latou te taumafai uma e fa'amatala pe aisea ua i ai lenei lalolagi. O le a ou taʻua lenei auala faafaifeau aua e le aofia ai ni faʻamatalaga e ese mai i le "na tupu i le finagalo o atua; sa latou faia le mea sa latou manatu e tatau ai, ma o le ala na oo mai ai le lalolagi.”
Pe tusa o le XNUMX senituri TLM. u. Na amata ona fesiligia e le au faifilosofia o Eleni anamua ni fesili patino - o le a le mea o iai lenei lalolagi, o a ona vaega, ma taumafai e faʻalatalata atu ia i latou nai lo le faʻalotu. E pei ona iloa, sa latou faamamafaina elemene: eleele, afi, vai ma le ea; sa i ai le tele o isi manatu ma talitonuga, ma lemu ae mautinoa o nei mea uma na liua i o tatou manatu faaonaponei o mea ua tatou iloa. Ae ui i lea, o lenei autu ua fenumiai tagata i le gasologa o taimi, ma e oo lava i tagata Eleni anamua na latou mafaufau pe na faapefea ona latou iloa mea na latou iloa.
E pei ona e manatua mai la tatou talanoaga i le matematika, na talitonu tagata Eleni anamua o le geometry, lea na faʻatapulaʻaina ai a latou numera, e faʻatuatuaina ma e matua le mafai ona faʻamaonia. Peitaʻi, e pei ona faaalia e Maurice Kline, le tusitala o le tusi “Mathematics.” O le leiloa o le mautinoa," lea e ioe i ai le tele o tagata matematika, e leai se mea moni i le matematika. O le matematika e maua ai na'o le tumau pe a tu'uina atu se seti o tulafono o mafaufauga. Afai e te suia nei tulafono poʻo manatu o loʻo faʻaaogaina, o le numera o le a matua ese lava. E leai se mea moni atoatoa, sei vagana ai Tulafono e Sefulu (pe afai o oe o se Kerisiano), ae, talofa e, leai se mea e uiga i le mataupu o le tatou talanoaga. E le manaia.
Ae e mafai ona e faʻaaogaina nisi o auala ma maua ai faʻamatalaga eseese. Descartes, ina ua uma ona mafaufau i manatu o le tele o faifilosofia na muamua atu ia te ia, na laa i tua ma fai le fesili: "O le a le itiiti e mafai ona ou mautinoa i ai?"; O se tali, sa ia filifilia le faamatalaga “Ou te manatu, o lea ua ou i ai.” Mai lenei faʻamatalaga sa ia taumafai e maua mai filosofia ma maua le tele o le malamalama. O lenei filosofia e leʻi faʻamaonia lelei, o lea matou te leʻi mauaina ai le poto. Na finau Kant e faapea o tagata uma e fananau mai ma le malamalama mautu o le Euclidean geometry, ma le tele o isi mea, o lona uiga o loʻo i ai se malamalama faʻanatura e tuʻuina mai, pe a e fiafia i ai, e le Atua. Ae paga lea, e pei lava ona tusia e Kant ona manatu, na faia e le mathematicians ia geometries e le-Euclidean e tutusa lelei ma a latou prototype. E foliga mai o Kant o loʻo lafo upu i le matagi, e pei lava o tagata uma na taumafai e faʻatalanoa pe faʻapefea ona ia iloa mea na te iloa.
O se autu taua lenei, aua o le saienisi e liliu i taimi uma mo se faʻamaoniga: e masani ona e faʻalogo ua faʻaalia e le saienisi lenei, faʻamaonia o le a faʻapea; matou te iloa lenei mea, matou te iloa lena mea - ae o matou iloa ea? E mo'i lava oe? O le a ou tilotilo atili i fesili nei. Tatou manatua le tulafono mai le biology: ontogeny repeats phylogeny. O lona uiga o le atinaʻeina o se tagata, mai se fuamoa faʻafefeteina i se tamaititi aʻoga, e toe faia faʻasolosolo le faagasologa atoa o le evolusione. O le mea lea, e finau ai saienitisi e faapea, i le taimi o le tuputupu aʻe o le afuafua, e aliali mai ma toe mou ese atu, ma o le mea lea latou te manatu ai o tatou tuaa mamao o iʻa.
E lelei pe a e le mafaufau loloto i ai. O lenei mea e maua ai se manatu lelei pe faʻafefea ona galue le evolusione, pe a e talitonu i ai. Ae o le a ou alu teisi atu ma fesili: e faapefea ona aoao tamaiti? E faapefea ona latou maua le poto? Atonu na fananau mai i latou ma le poto ua fuafuaina, ae e foliga mai e pipili. O le mea moni, e matua le talitonuina.
O le a la le mea e fai e tamaiti? E i ai o latou lagona patino, o le usita'ia lea, e amata ai e tamaiti ona fai leo. Latou te faia uma nei leo e masani ona taʻua o le faʻafefe, ma o lenei faʻalavelave e foliga mai e le faʻalagolago i le mea e fanau mai ai le tamaititi - i Saina, Rusia, Egelani poʻo Amerika, o le a tutusa lava le auala e tasi tamaiti. Ae ui i lea, o le a eseese le tuputupu aʻe o le faʻatatau i le atunuʻu. Mo se faʻataʻitaʻiga, pe a fai e se tamaititi Rusia le upu "mama" i ni nai taimi, o le a ia maua se tali lelei ma o lea e toe fai ai nei leo. E ala i le poto masani, na te iloa ai le leo e fesoasoani e ausia le mea na te manaʻo ai ma le mea e le faia, ma suʻesuʻe ai le tele o mea.
Sei ou faamanatu atu ia te oe le mea ua uma ona ou fai atu i le tele o taimi - e leai se upu muamua i le lomifefiloi; o upu taitasi e faauigaina e ala i isi, o lona uiga o le lomifefiloi e lapotopoto. I le auala lava e tasi, pe a taumafai se tamaititi e fausia se faasologa o mea, e faigata ia te ia ona feagai ma feeseeseaiga e tatau ona ia foia, talu ai e leai se mea muamua e aʻoaʻoina e le tamaititi, ma o le "tina" e le galue i taimi uma. E tulaʻi mai le fenumiai, mo se faʻataʻitaʻiga, e pei o le a ou faʻaalia nei. O se tala malie lauiloa a Amerika:
upu o se pese lauiloa (fiafia le satauro ou te amoina, ma le fiafia lou satauro)
ma le auala e lagona ai e tamaiti (ma le fiafia le urosa mata, ma le fiafia o le urosa mata)
(I le gagana Rusia: vaiolini-fox/creak of a wheel, O aʻu o se emerald wanking/cores o se emerald mama, afai e te manaʻo i pulu paʻu/afai e te manaʻo e fiafia, toso lau shit-ass/se selau laa i tua.)
Sa ou oo foi i na faigata, ae le o lenei tulaga faapitoa, ae e tele ni tulaga i lo’u olaga e mafai ona ou manatua pe a ou manatu atonu e sa’o mea sa ou faitauina ma fai atu ai, ae o i latou sa siomia ai a’u, aemaise lava o’u matua, sa malamalama i se mea. .. e matua ese lava.
O iinei e mafai ona e matauina mea sese matuia ma vaai foi pe faapefea ona tutupu. O lo'o feagai le tamaititi ma le mana'oga e fai ni manatu e uiga i upu i le gagana ma fa'asolosolo ona a'oa'oina filifiliga sa'o. Peitaʻi, e umi se taimi e faaleleia ai na mea sesē. E le mafai ona mautinoa ua uma ona faasaʻoina e oo lava i le taimi nei.
E mafai ona e alu mamao e aunoa ma lou malamalama i lau mea o fai. Ua uma ona ou talanoa e uiga i laʻu uo, o se fomaʻi o le matematika faasaienisi mai le Iunivesite o Harvard. Ina ua fa'au'u mai Harvard, na ia fai mai e mafai ona ia fa'atatauina le fa'auigaina i lona fa'auigaina, ae na te le'o malamalama lelei i ai, na'o lona iloa fai. E moni lenei mea mo le tele o mea tatou te faia. Ina ia tietie i se uila, laupapa faasee, aau, ma le tele o isi mea, tatou te le tau iloa pe faapefea ona fai. E foliga mai o le poto e sili atu na i lo le mafai ona faamatalaina i upu. Ou te musu e fai atu e te le iloa tietie uila, e tusa lava pe le mafai ona e taʻu mai ia te aʻu, ae e te tietie i oʻu luma i le tasi uili. O lea la, e mafai ona matua ese le malamalama.
Sei o tatou otooto teisi mea na ou fai atu ai. E i ai tagata e talitonu ua ia i tatou le poto masani; Afai e te vaʻavaʻai i le tulaga atoa, atonu e te ioe i lenei mea, pe a mafaufau, mo se faʻataʻitaʻiga, o tamaiti ei ai se uiga masani e tautala leo. Afai na fanau se tamaitiiti i Saina, o le a ia aoao e faaleo le tele o leo ina ia ausia ai le mea e manao ai. Afai na fanau o ia i Rusia, o le a ia faia foi le tele o leo. Afai na fanau o ia i Amerika, o le a ia faia pea le tele o leo. O le gagana lava ia e le taua tele iinei.
I le isi itu, o le tamaititi e iai le tomai faʻanatura e aʻoaʻoina ai soʻo se gagana, pei o isi gagana. Na te manatua fa'asologa o leo ma fa'ata'ita'iina le uiga. E tatau ona ia tuuina atu le uiga o nei leo, ona e leai se vaega muamua e mafai ona ia manatua. Faaali atu i lau tama se solofanua ma fesili atu ia te ia: “O le upu “solofanua” o le igoa o se solofanua? Po o lona uiga e fa ona vae? Atonu o lona lanu lea? Afai e te taumafai e taʻu i se tamaititi le mea e taʻu o le solofanua e ala i le faʻaali atu, o le a le mafai e le tamaititi ona tali lena fesili, ae o le uiga lena o lau tala. O le a le iloa e le tamaititi le vaega e fa'avasegaina ai lenei upu. Po o, mo se faataitaiga, ave le veape "e tamoe." E mafai ona fa'aoga pe a e gaioi vave, ae e mafai fo'i ona e fa'apea ua mata'utia lanu o lou ofutino pe a uma ona fufulu, pe fa'asea fo'i i le tamo'e o le uati.
O le tamaititi e feagai ma faigata tetele, ae i se taimi mulimuli ane na te faasaʻoina ana mea sese, ma taʻutino atu na ia malamalama i se mea sese. I le aluga o tausaga, o le a faʻaitiitia le mafai e tamaiti ona faia lenei mea, ma a oʻo ina matutua, e le mafai ona toe suia. E manino lava, e mafai ona sese tagata. Manatua, mo se faaaʻoaʻoga, o ē e talitonu o ia o Napoleone. E le afaina po o le a le tele o molimau e te tuuina atu i se tagata faapea e le faapea, o le a faaauau pea ona ia talitonu i ai. E te iloa, e toʻatele tagata e malolosi talitonuga e te lē tutusa. Talu ai e te talitonu e valea o latou talitonuga, o le fai mai o loʻo i ai se auala mautinoa e maua ai le malamalama fou e le moni atoatoa. O le ae fai atu i lenei mea: "Ae o le faasaienisi e matua lelei lava!" Sei o tatou tilotilo i le metotia faasaienisi ma vaai pe moni lea.
Faafetai ia Sergei Klimov mo le faaliliuga.
Ia toe faauau…
O ai e fia fesoasoani i ai - tusi ile PM po'o le imeli [imeli puipuia]
I le ala, ua matou tatalaina foi le faaliliuga o se isi tusi manaia - )
O loo matou sailia faapitoa i latou o le a fesoasoani i le faaliliu . (fesiitai mo le 10 minute, o le 20 muamua ua uma ona ave)
Anotusi o le tusi ma mataupu ua faaliliuina
- Folasaga i le Art of Doing Science and Engineering: Aʻoaʻo e Aʻoaʻo (Mati 28, 1995)
- "Fa'avae o le Fa'atekinolosi (Discrete) Revolution" (Mati 30, 1995)
- "Talafa'asolopito o Komipiuta - Meafaigaluega" (Mati 31, 1995)
- "History of Computers - Software" (Aperila 4, 1995)
- "Talafaasolopito o Komipiuta - Talosaga" (Aperila 6, 1995)
- "Fa'amatalaga Fa'amatalaga - Vaega I" (Aperila 7, 1995)
- "Fa'amatalaga Fa'amatalaga - Vaega II" (Aperila 11, 1995)
- "Fa'amatalaga Fa'apitoa III" (Aperila 13, 1995)
- "N-Dimensional Space" (Aperila 14, 1995)
- "Coding Theory - Le Fa'atusaina o Fa'amatalaga, Vaega I" (Aperila 18, 1995)
- "Coding Theory - The Representation of Information, Part II" (Aperila 20, 1995)
- "Fa'atonu-Fa'asa'o Mea Sese" (Aperila 21, 1995)
- "Faʻamatalaga Theory" (Aperila 25, 1995) Ua uma, pau le mea e tatau ona e faia o le lolomiina
- "Filiga Faatekinolosi, Vaega I" (Aperila 27, 1995)
- "Filiga Faatekinolosi, Vaega II" (Aperila 28, 1995)
- "Filiga Fa'atekinolosi, Vaega III" (Me 2, 1995)
- "Filiga Fa'atekinolosi, Vaega IV" (Me 4, 1995)
- "Simulation, Vaega I" (Me 5, 1995)
- "Simulation, Vaega II" (Me 9, 1995)
- "Simulation, Vaega III" (Me 11, 1995)
- "Fiber Optik" (Me 12, 1995)
- "Faatonuga Fesoasoani i komepiuta" (Me 16, 1995)
- "Matematika" (Me 18, 1995)
- "Quantum Mechanics" (Me 19, 1995)
- "Creativity" (Me 23, 1995). Fa'aliliuga:
- "Tofa'i" (Me 25, 1995)
- "Faʻamatalaga Le Faʻatuatuaina" (Me 26, 1995)
- "Systems Engineering" (Me 30, 1995)
- “E te Maua le Mea e te Fuaina” (Iuni 1, 1995)
- (Iuni 2, 1995) fa'aliliu ile 10 minute pusi
- Hamming, “Oe ma Lau Suesuega” (Iuni 6, 1995).
O ai e fia fesoasoani i ai - tusi ile PM po'o le imeli [imeli puipuia]
puna: www.habr.com