Ua iloa uma e tamaiti aoga o le paneta o le Lalolagi ua vaevaeina i ni vaega tetele se tolu (pe fa): o le pa'u, o le ofu talaloa ma le 'autu. E masani lava e moni lenei mea, e ui lava o lenei faʻasalalauga e le amanaʻia le tele o faʻaopoopoga faʻaopoopo na faʻamaonia e saienitisi, o se tasi o ia mea, mo se faʻataʻitaʻiga, o le suiga o le laulau i totonu o le ofu talaloa.
I se suʻesuʻega na lomia ia Fepuari 15, 2019, o le geophysicist Jessica Irving ma le tamaititi aʻoga o Wenbo Wu o le Princeton University, i le galulue faʻatasi ma Sidao Ni o le Geodetic and Geophysical Institute i Saina, na faʻaaogaina faʻamaumauga na maua mai le mafuie malosi i le 1994 i Bolivia e suʻe ai mauga. ma isi vaega fa'afanua o lo'o i luga o le sone suiga i totonu o le ofu talaloa. O lenei vaega, e tu i le 660 kilomita i lalo o le eleele, e vavae ese ai le pito i luga ma le pito i lalo (e aunoa ma se igoa aloaia mo lenei laulau, na taʻua e le au suʻesuʻe o le "660-kilomita tuaoi").
Ina ia mafai ona "vaai" loloto i lalo o le eleele, sa faaaoga e saienitisi galu sili ona malolosi i luga o le paneta, e mafua mai i mafuie malolosi. "E te manaʻomia se mafuiʻe malosi ma loloto e lulu ai le paneta," o le tala lea a Jessica Irving, polofesa lagolago o geosciences.
O mafui'e tetele e sili atu ona malolosi nai lo mafui'e masani—o lona malosi e fa'atuputeleina fa'a 30 fa'atasi i la'a fa'aopoopo ta'itasi i luga ole fua Richter. E maua e Irving ana fa'amaumauga sili ona lelei mai mafui'e e 7.0 le maualuga ma luga atu ona o galu mafui'e fa'apenei e sosolo atu i itu eseese ma e mafai ona fealua'i atu i le totonugalemu i le isi itu o le paneta ma tua. Mo lenei suʻesuʻega, o faʻamaumauga autu na sau mai galu mafuiʻe na faʻamauina mai se mafuiʻe e 8.3 lona malosi-o le mafuiʻe lona lua aupito sili ona loloto na faʻamauina e tagata suʻesuʻe i le eleele-na luluina ai Bolivia i le 1994.
“E le tupu soo mafui’e faapenei. Matou te laki tele ona ua tele atu seismometer ua fa'apipi'iina i le lalolagi nai lo le 20 tausaga talu ai. O seismology ua matua suia foi i le 20 tausaga talu ai, faʻafetai i meafaigaluega fou ma le mana komepiuta.
E fa'aogaina e le au su'esu'e ma su'esu'e fa'amaumauga ni masini komepiuta, e pei o le Princeton's Tiger cluster supercomputer, e fa'ata'ita'i ai uiga lavelave o le fa'ata'apeina o galu malū i lalo ifo o le eleele.
Tekinolosi e faʻavae i luga o mea taua o galu: o latou gafatia e atagia ma faʻafefe. E pei lava o galu mama e mafai ona fiti (faaata) mai se faaata pe punou (sui) pe a ui atu i totonu o se prism, o galu seismic e feoai i maa tutusa ae e atagia pe faʻafefe pe a latou fetaiaʻi ma mea gaoa i lo latou ala.
"Matou te iloa e toetoe lava o mea faitino uma e le tutusa luga ma o lea e mafai ai ona faʻasalalau le malamalama," o le tala lea a Wenbo Wu, o le tusitala taʻitaʻi o le suʻesuʻega, o le na maua talu ai nei se faailoga faafomai i le geonomy ma o loʻo tuliloaina nei se mafutaga postdoctoral i le California Institute of Technology. "Faʻafetai i lenei mea moni, e mafai ona tatou" vaʻai" nei mea - o galu o loʻo faʻasalalau faʻamatalaga e uiga i le gaʻo o luga latou te fetaiaʻi i luga o latou ala. I lenei suʻesuʻega, na matou vaʻavaʻai ai i le faʻataʻapeʻapeina o galu o le seismic o loʻo faimalaga loloto i totonu o le Lalolagi e faʻamautinoa ai le "talatala" o le 660-kilomita tuaoi na maua."
Na faateia le au suʻesuʻe i le "talatala" o lenei tuaoi - e sili atu nai lo le pito i luga o loʻo tatou nonofo ai. "I se isi faaupuga, o lenei vaega lalo ifo o loʻo i ai se faʻafanua e sili atu ona faigata nai lo Mauga Papa poʻo le mauga o Appalachian," o le tala lea a Wu. O la latou fa'ata'ita'iga fa'afuainumera na le mafai ona fa'amauina le maualuga sa'o o nei mauga i lalo o le 'ele'ele, ae o lo'o i ai se avanoa lelei e sili atu le maualuga nai lo se isi lava mea i luga o le fogaeleele. Na matauina foi e saienitisi o le tuaoi 660-kilomita e le tutusa foi le tufatufaina. I le auala lava e tasi o le eleele e i ai luga o le sami lamolemole i nisi vaega ma mauga tetele i isi, o le 660 km tuaoi e iai foi sone gaoa ma laumei lamolemole i luga. Sa va'ava'ai fo'i le au su'esu'e i lalo o le eleele i le loloto o le 410 kilomita ma le pito i luga o le 'ofu pito i totonu, ae sa le'i mafai ona maua le talatala tutusa i luga o nei mea.
"Na latou iloa o le 660-kilomita tuaoi e faigata tele e pei o le faʻafanua o luga," o le tala lea a le seismologist Christina Hauser, o se polofesa lagolago i le Tokyo Institute of Technology e leʻi auai i le suʻesuʻega. "O le faʻaaogaina o galu mafuiʻe na faia e mafuiʻe malolosi e suʻe ai se eseesega 3-kilomita i le maualuga o se laufanua 660 kilomita le loloto i lalo o le eleele o se mea e le mafai ona mafaufauina ... O a latou mea na maua o lona uiga i le lumanaʻi, e faʻaaogaina ai mea faʻaoga sili atu ona atamai, o le a mafai ai. e iloa ai faailoilo maʻaleʻale e leʻi iloa muamua, lea o le a faailoa mai ai iā i tatou ni mea fou o le vaega pito i totonu o lo tatou paneta.”
O le seismologist Jessica Irving, polofesa lagolago o le geophysics, o loo umia ni meteorites se lua mai le aoina o le Iunivesite o Princeton lea e iai le uʻamea ma e talitonuina o se vaega o le lalolagi paneta.
Ata na pueina e Denis Appelwhite.
O le a le uiga o lenei mea?
O le iai o eleele talatala i luga o le tuaoi 660-kilomita e taua tele mo le malamalama pe faʻapefea ona fausia ma faʻaogaina le tatou paneta. O lenei vaega e vaevaeina ai le ofu talaloa, lea e faia ai le tusa ma le 84 pasene o le voluma o lo tatou paneta, i vaega i luga ma lalo ifo. Mo le tele o tausaga, ua finau tagata suʻesuʻe i le taua o lenei tuaoi. Aemaise lava, na latou suʻesuʻeina pe faʻafefea ona feʻaveaʻi le vevela i totonu o le ofu talaloa - ma pe alu ese maʻa vevela mai le tuaoi o Gutenberg (le vaega e vavaeeseina ai le ofutalaloa mai le totonugalemu i le loloto o le 2900 kilomita) e oʻo i le pito i luga o le ofu talaloa, pe o lenei gaioiga. ua motusia i le tuaoi 660-kilomita. O nisi fa'amatalaga fa'a-geochemical ma mineralogical o lo'o fa'ailoa mai ai o le pito i luga ma le pito i lalo o le ofu talaloa e eseese tu'uga kemikolo, e lagolagoina ai le manatu e fa'apea e le mafai ona fa'afefiloi ia papa e lua ile vevela po'o le tino. O isi faʻamatalaga e faʻaalia ai o le pito i luga ma le pito i lalo o le ofu talaloa e leai se eseesega o vailaʻau, e mafua ai le felafolafoaiga e uiga i le mea e taʻua o le "ofu fefiloi lelei," lea e auai uma ai vaega e lua o le ofu talaloa i se taamilosaga vavalalata o le vevela.
"O la matou suʻesuʻega e maua ai faʻamatalaga fou i lenei felafolafoaiga," o le tala lea a Wenbo Wu. O fa'amaumauga na maua mai i lenei su'esu'ega o lo'o ta'u mai ai o itu uma e lua e ono sa'o se vaega. O le vaega lamolemole o le 660 km tuaoi atonu na fausia ona o le maeʻaeʻa, faʻafefiloi i luga o le saʻo, lea atonu na fausia ai sone gaoa, mauga lea e leʻi sologa lelei le faʻafefiloi o le pito i luga ma lalo.
E le gata i lea, o le "gaogao" o le laulau i le tuaoi na maua na maua i luga o fua tetele, feololo ma laiti e saienitisi suʻesuʻe, lea i le talitonuga e mafai ona mafua mai i mea faʻaleagaina vevela poʻo vailaʻau faʻasolosolo. Ae ona o le auala e felauai ai le vevela i totonu o le ofu talaloa, o le tala lea a Wu, o soʻo se faʻalavelave faʻafuaseʻi o le vevela o le a faʻalelei i totonu o ni nai miliona tausaga. O lea la, e na'o le vaila'au fa'a'ese'ese e mafai ona fa'amatalaina le talatala o lenei fa'a.
O le a le mea e mafai ona mafua ai sea tulaga ese o vailaʻau? Mo se faʻataʻitaʻiga, o foliga vaaia o maʻa i totonu o faʻaofuofu o le 'eleʻele o le eleele ma feʻaveaʻi ai iina mo le tele o miliona tausaga. Ua leva ona finauina e saienitisi le i'uga o papatusi i le alititai lea e tuleia i totonu o le ofu talaloa e sone to'a e feto'ai faataamilo i le Vasa Pasefika ma isi vaega o le kelope. Fai mai Weibo Wu ma Jessica Irving o toega o nei papatusi atonu o loʻo i luga pe lalo ifo o le 660-kilomita tuaoi.
"O le toʻatele o tagata e talitonu e fai si faigata ona suʻesuʻeina le fausaga o totonu o le paneta ma ona suiga i le 4.5 piliona tausaga talu ai e faʻaaoga ai naʻo faʻamaumauga o galu. "Ae e le o se mea moni lenei!" Fai mai Irving. "O lenei suʻesuʻega ua matou maua ai faʻamatalaga fou e uiga i le taunuuga o papatusi tectonic anamua na alu ifo i totonu o le ofu talaloa i le tele o piliona o tausaga."
Mulimuli ane, na faaopoopo mai ai Irving, "Ou te manatu e sili ona manaia le seismology pe a fesoasoani tatou te malamalama i le fausaga o totonu o lo tatou paneta i le vanimonimo ma le taimi."
Mai le tusitala o le faaliliuga: Sa ou manao lava e faataitai lo'u lima i le faaliliuina o se tusiga faasaienisi lauiloa mai le Igilisi i le Rusia, ae ou te lei faamoemoeina. e tusa ai ma e lavelave. Fa'aaloalo tele ia i latou o lo'o fa'aliliu e le aunoa ma lelei tala o le Habré. Ina ia faaliliu se tusitusiga faapolofesa, e te manaʻomia e le gata ina e iloa le Igilisi, ae ia malamalama foi i le autu lava ia e ala i le suʻesuʻeina o punaoa lona tolu. Faʻaopoopo sina "gag" e faʻalogo atili ai i le natura, ae aua le faʻafefe, ina ia le faʻaleagaina le tusiga. Faafetai tele mo le faitau :)
puna: www.habr.com