Tama mai Misuri
Na faia e Joseph Carl Robert Licklider se lagona malosi i tagata. E oo lava i ona uluai tausaga, a o lei aafia o ia i komepiuta, sa ia te ia se auala e faamanino ai soo se mea i tagata.
"O Lick atonu o le atamai sili ona atamai ua ou iloa," o le tala lea a William McGill mulimuli ane i se faatalanoaga na faamaumauina ina ua faatoa mavae le maliu o Licklider i le 1997. Na faamatala e McGill i lena faatalanoaga na ia feiloai muamua ia Lick ina ua ia ulufale atu i le Iunivesite o Harvard o se psychology. faauu i le 1948: "Soo se taimi lava ou te sau ai ia Lick ma se faamaoniga o se sootaga matematika, na ou iloa ai ua uma ona ia iloa e uiga i nei mafutaga. Ae na te leʻi galueaina i latou i se auiliiliga, na o ia ... na te iloa i latou. E mafai ona ia faʻatusalia le tafe o faʻamatalaga, ma vaʻai i mafutaga eseese e le mafai ona vaʻaia e isi tagata o loʻo faʻaogaina faʻailoga numera. O se mea ofoofogia na avea ai o ia ma se mea lilo mo i tatou uma: E faʻafefea ona faia e Face lenei mea? E faapefea ona ia vaai i nei mea?
"O le talanoa ia Leake e uiga i se faafitauli," o le faaopoopo mai lea a McGill, o le na mulimuli ane avea ma peresitene o le Iunivesite o Columbia, "na siitia ai loʻu atamai e tusa ma le tolusefulu IQ points."
(Fa'afetai ia Stanislav Sukhanitsky mo le fa'aliliuga; so'o se tasi e fia fesoasoani i le fa'aliliuga - tusi i se fe'au patino po'o se imeli [imeli puipuia])
Na faia foi e Lick se lagona loloto faapena ia George A. Miller, o le na amata galulue faatasi ma ia i le Harvard Psycho-Acoustic Laboratory i le taimi o le Taua Lona Lua a le Lalolagi. "O Lick o se 'tama Amerika' moni - o se enaena umi, enaena e lelei i mea uma." Na tusia e Miller lenei mea i le tele o tausaga mulimuli ane. “E maoae le atamai ma le fatufatua’i, ma le agalelei foi e leai se faamoemoe – ina ua e faia se mea sese, na faatalitonuina e Face tagata uma na e faia se tala malie. Sa fiafia o ia i tausuaga. O le tele o oʻu manatuaga e uiga ia te ia o loʻo taʻu mai ni mea faʻavalevalea faʻafefe, e masani lava mai lona lava poto masani, aʻo faʻaalia se fagu Coca-Cola i le lima e tasi.
E le pei o ia na vaeluaina tagata. A'o fa'apu'upu'u fo'i e Lick uiga fa'apitoa o se tagata Misuri, e leai se tasi na mafai ona tete'e atu i lana 'ata'ata fa'atasi tagata uma na ia talanoa atu i ai ma ataata; Na ia tilotilo atu i le lalolagi susulu ma faauo, ma iloa tagata uma na ia feiloai i ai o se tagata lelei. Ma sa masani lava ona aoga.
O ia o se tagata Misuri, mulimuli ane. O le igoa lava ia na afua mai i augatupulaga ua mavae i Alsac-Lorrain, o se taulaga sa i le tuaoi Farani-Siamani, ae o lona aiga i itu uma e lua sa nonofo i Misuri talu mai le Taua a le Lalolagi. O lona tama, o Joseph Licksider, o se tama o le atunuu mai le ogatotonu o le setete, e nofo latalata i le aai o Sedalia. Sa foliga mai foi o Iosefa o se alii talavou talenia ma malosi. I le 1885, ina ua maliu lona tama i se faalavelave tau solofanua, sa tauaveina e Iosefa e sefululua tausaga le matua le tiutetauave mo le aiga. I le iloaina ai e le mafai e ia, lona tina, ma lona tuafafine ona fai le faatoaga na o i latou, sa ia siitia uma atu ai i St. Louis ma amata ona faigaluega i le nofoaga o nofoaafi i le lotoifale seia oo ina ia auina atu lona tuafafine i le aoga maualuga ma le kolisi. Ina ua uma ona ia faia lenei mea, sa alu loa Iosefa e aoga i se kamupani faasalalau e aoao ai le tusitusi ma le mamanu. Ma ina ua ia maua le tomai i nei tomai, sa ia liliu atu i le inisiua, ma iu ai ina avea ma se faatauoloa manumalo ma faauluuluga o le Aufaipisinisi a Saint Louis.
I le taimi lava e tasi, i le taimi o se fonotaga a le au Papatiso, na maua ai e Joseph Licklider le mata o Miss Margaret Robnett. “Sa ou tilotilo atu ia te ia,” na ia fai mai ai mulimuli ane, “ma faalogoina lona leo malie o pese i le aufaipese, ma sa ou iloa ua ou mauaina le tamaitai ou te alofa i ai.” Na vave lava ona alu o ia i le nofoaafi i le faatoaga a ona matua i faaiuga o vaiaso uma, ma le faamoemoe e faaipoipo ia te ia. Sa faamanuiaina o ia. Na fanau le la tama e toatasi i St. Louis i le aso 11 o Mati, 1915. Sa faaigoa o ia ia Iosefa i lona tama ma Carl Robnett i le igoa o le tuagane matua o lona tina.
Sa malamalama lelei foliga la o le tamaitiiti. Ua lava le matutua o Iosefa ma Makerita e avea ai ma matua o se tamaitiiti muamua, ona fasefululua ai lea o ia ma le tolusefulufa o le tamaitai, ma sa fai lava si malosi o i laua i mataupu tau lotu ma amioga lelei. Peitaʻi o i laʻua foʻi o se ulugalii māfana ma alolofa o ē na fiafia i la laʻua tama ma faamanatu pea o ia. Sa faia foi e isi le mea lava lea e tasi: o Robnett talavou, e pei ona latou faaigoa ai o ia i le fale, sa le gata ina na o ia le atalii, ae na o le pau foi lea o le atalii o lana tama i itu uma e lua o le aiga. A o faasolo ina matua o ia, sa uunaia o ia e ona matua e ave lesona ta piano, lesona tenisi, ma soo se isi lava mea na ia aoaoina, aemaise lava i le matata faaleatamai. Ma e le'i fa'atigaina i latou e Robnett, ina ua avea o ia ma se tagata atamai, malosi ma se lagona ola malie, fiailoa e le mafai ona faamalieina, ma se alofa tumau mo mea fa'apitoa.
Ina ua sefululua ona tausaga, mo se faataitaiga, o ia, e pei foi o isi tama uma i Saint Louis, na maua se naunautaiga mo le fausiaina o vaalele faataitai. Masalo na mafua ona o le faatupulaia o pisinisi gaosi vaalele i lona aai. Masalo ona o Lindbergh, o le na faatoa faia se malaga toatasi i le lalolagi i luga o le Vasa Atelani i luga o se vaalele e taua o le Agaga o Saint Louis. Pe atonu foi ona o vaalele o ni mea ofoofogia faatekinolosi o se augatupulaga. E le afaina - o tama o Sagato Louis o ni tagata fa'ata'ita'i fai va'alele. Ma e leai se tasi e mafai ona toe faia i latou e sili atu nai lo Robnett Licklider. Faatasi ai ma le faatagaga a ona matua, na ia suia ai lona potu i se mea e pei o se galuega o le taina o laau pasama. Na ia faatauina ata ma fuafuaga o vaalele, ma tusia ata auiliili o le vaalele lava ia. Sa ia vaneina fafie pasama avanoa ma le faaeteete tiga. Ma sa ala lava o ia i le po atoa ma tuu faatasi fasipepa, ufiufi apaau ma le tino i le cellophane, vali moni vaega, ma e mautinoa lava o le alu atu i luga o le sami ma le kelu vaalele faataitai. Sa matua lelei lava o ia o lea na totogi ai o ia e se kamupani pusa faʻataʻitaʻi e alu i se faʻaaliga ea i Indianapolis ina ia mafai ai ona ia faʻaali atu i tama ma atalii iina le auala na faia ai faʻataʻitaʻiga.
Ona sosoo ai lea ma le latalata mai o le taimi mo lona aso fanau taua lona sefulu ma le ono, na suia ana mea e fiafia i ai i taavale. E le o se manaʻoga e faʻaogaina masini, na ia manaʻo ia malamalama atoatoa i latou mamanu ma galuega. O lea na fa'atagaina ai o ia e ona matua e fa'atau se ta'avale lapo'a, pau lava le mea na te le toe alu atu ai nai lo lo latou auala umi ma fe'avea'i.
Na ave ese ma le fiafia e le alii talavou o Robnett ma toe tuufaatasia lenei masini miti i lea taimi ma lea taimi, amata i le afi ma o taimi taitasi e faaopoopo ai se vaega fou e vaai ai i le mea na tupu: “Ua lelei, o le auala moni lava lea e aoga ai.” O Margaret Licklider, sa fiafia i lenei atamai faatekinolosi ua faatupulaia, sa tu i ona tafatafa a o ia galue i lalo o le taavale ma tuu atu ia te ia ki sa ia manaomia. Sa ia maua se laisene avetaavale i le aso 11 o Mati, 1931, lona sefuluono aso fanau. Ma i tausaga na sosoo ai, na ia musu e totogi le silia ma le limasefulu tala mo se taavale, e tusa lava po o le a le foliga, e mafai ona ia toe faaleleia ma ave le taavale. (I le feagai ai ma le ita o le tau o le tamaoaiga, na faamalosia ai o ia e siitia lenei tapulaa i le $150)
O Rob e sefuluono tausaga le matua, e pei ona iloa nei e ana uo i le vasega, ua ola umi, aulelei, foliga afeleti ma faauo, faatasi ai ma le laulu o le la ma ona mata lanumoana na maua ai e ia se foliga tutusa ma Lindbergh lava ia. Sa taalo malosi o ia i le tenisi faatauva (ma faaauau pea ona taalo seia 20 ona tausaga, ina ua tigaina o ia i se manua na taofia ai o ia mai le taalo). Ma, o le mea moni, sa ia te ia uiga le pona i Saute. Sa tatau ona ia maua i latou: sa siomia pea o ia e tamaitai le lelei mai le itu i saute. Sa nonofo faatasi le au Lickliders i se fale tuai ma tele i le Aai o le Iunivesite, o se pitonuu o le Iunivesite o Uosigitone, faatasi ai ma le tina o Iosefa, le tuafafine faaipoipo o Makerita ma lona tama, ma le isi uso e lei faaipoipo o Margaret. O afiafi uma lava talu mai le lima o tausaga o Robnett, o lona tiute ma le mamalu o le lululima ma le uso o lona tina, ave o ia i le laulau 'ai, ma uu lona moega e pei ona faia e se alii. E oo lava i le avea ai ma se tagata matua, sa lauiloa Leake o se alii e ese le faaaloalo ma le magafagafa e seasea sii ae lona leo i le ita, e toetoe lava o taimi uma e ofuina se peleue ma se fusiua aufana e oo lava i le fale, ma na iloa e le mafai ona nofo pe a ulufale se fafine i totonu o le potu. .
Ae ui i lea, na tupu aʻe foi Rob Licklider o se tama talavou e iai ona manatu. A o laitiiti lava o ia, e tusa ai ma se tala na ia faamatalaina pea mulimuli ane, sa galue lona tama o se faifeau i le latou lotu Papatiso i le lotoifale. Ina ua tatalo Iosefa, o le galuega a lona atalii o le alu i lalo o ki okeni ma faagaoioia ki, fesoasoani i le ta okeni matua e le mafai ona ia faia na o ia. I se tasi afiafi faamomoe o le Aso Toonai, ina ua toetoe a moe Robnett i lalo o le okeni, na ia faalogoina ai le tagi a lona tama i lana aulotu: “O outou o e saili i le faaolataga, tulai ia!”, ma ona o lea mea, na ia oso ai i luga ma le malamalama ma ta. lona ulu i le pito i lalo o ki okeni . Nai lo le mauaina o le faaolataga, sa ia vaai i fetu.
O lenei aafiaga, na fai mai ai Leak, na maua ai e ia le malamalama vave i le metotia faasaienisi: Ia faaeteete i taimi uma i lau galuega ma lau tautinoga o lou faatuatuaga.
O le tasi vaetolu o le seneturi talu ona mavae lenei mea na tupu, ioe, e le mafai ona iloa pe na aoaoina moni e le talavou o Robnett lenei lesona e ala i le tuʻi atu i ki. Ae afai tatou te iloiloina ana mea na ausia i le gasologa o lona olaga mulimuli ane, e mafai ona tatou fai atu na ia aoaoina lelei lenei lesona i se mea. I lalo ifo o lona naunau ma'oti e fai mea ma lona fia iloa le taofiofia o le leai o se onosa'i mo galuega fa'avalevalea, fofo faigofie, po o tali fuga. Sa musu o ia e nofo i mea masani. O le alii talavou o le a mulimuli ane talanoa e uiga i le "Intergalactic Computer System" ma lolomi pepa faʻapolofesa ma faʻaulutala "System of Systems" ma le "Frameless, Cordless Rat Shocker" na faʻaalia ai se mafaufau o loʻo sailia pea mea fou ma taʻalo faifaipea.
Sa ia te ia foi se vaega itiiti o le amio leaga. Mo se faʻataʻitaʻiga, ina ua ia feteʻenaʻi ma le faʻavalevalea aloaʻia, na te leʻi tetee saʻo i ai le talitonuga e le faia lava e se alii se vaaiga i lona toto; Sa fiafia o ia e faaseseina o ia. Ina ua ia auai i le Sigma Chi fraternity i lona tausaga muamua i le Iunivesite o Uosigitone, na logoina o ia e tatau i tagata taʻitoʻatasi o le usoga ona ave ni ituaiga sikaleti se lua ma ia i taimi uma, ina neʻi talosagaina e se sui sinia o le usoga. tasi i soo se taimi o le ao po o le po. Ona o ia o se tagata ulaula, na ia alu vave ai ma faatau sikaleti Aikupito sili ona leaga na ia mauaina i St. Louis. E leai se tasi na fesili atu ia te ia mo se sikaleti ina ua mavae lena.
I le taimi nei, o lona musu e faavavau e faamalieina i mea masani na taʻitaʻia ai o ia i fesili e lē uma e uiga i le uiga o le olaga. Na ia suia foʻi ona uiga. O ia o "Robnett" i le fale ma "Rob" i lana vasega, ae o le taimi nei, e foliga mai e faamamafaina lona tulaga fou o se tamaititi aoga i le kolisi, na amata ai ona ia faaigoa o ia lava i lona igoa ogatotonu: "Valaau mai ia te aʻu." Talu mai lena taimi, na o ana uo matutua na i ai se manatu po o ai "Rob Licklider".
Faatasi ai ma mea uma e mafai ona ia faia i le kolisi, na filifili le alii talavou o Leake e suesue - e fiafia o ia e tuputupu ae o se tagata tomai faapitoa i soo se matata o le poto ma soo se taimi lava e faalogo ai Leake o loo fiafia se tasi i se matata fou o aoaoga, sa ia manao foi e faataitai. e suʻesuʻe lenei vaega . Sa ia fa'aa'oa'oga ile fa'aata i lona tausaga muamua ona sui lea ile inisinia. Ona sui lea i le fisiki ma le matematika. Ma, o le mea e sili ona le mautonu, na avea foi o ia ma se tagata tomai faapitoa i le lalolagi moni: i le faaiuga o lona tausaga lona lua, na faaleagaina ai e le au gaoi le kamupani inisiua a lona tama ma o lea na tapunia ai, ma tuua ai Iosefa e aunoa ma se galuega ma lona atalii e aunoa ma le gafatia e totogi ai pili aoga. Na faamalosia Lik e tuu lana aʻoga mo le tausaga ae alu e faigaluega o se tausi i se faleaiga mo tagata taʻavale. O se tasi lea o nai galuega na mafai ona maua i le taimi o le Pa'u Tele o le Tamaoaiga. (Joseph Licklider, ua valea i le na o le nofonofo i le fale e siosiomia e tamaitai i Saute, i se tasi aso na maua ai se fonotaga a le au Papatiso i nuu i tua e manaomia se faifeau; na iu ina la faaaluina ma Margaret o la aso uma e auauna atu ai i lea lotu ma lea lotu, ma le lagona sili ona fiafia. .) Ina ua toe foʻi Lick i le aʻoaʻo atu, ma aumai ma ia le naunautaiga lē muta e manaʻomia mo aʻoaʻoga maualuluga, o se tasi o ana galuega faavaitaimi o le vaavaaia lea o manu faataitai i le matagaluega o le mafaufau. Ma ina ua amata ona ia malamalama i ituaiga suʻesuʻega o loʻo faia e polofesa, na ia iloa ua uma lana sailiga.
O le mea na ia fetaiai o le "physiological" psychology - o lenei vaega o le malamalama sa i ai i lena taimi i le totonugalemu o lona tuputupu ae. O nei aso, o lenei matata o le malamalama ua maua le igoa lautele o le neuroscience: e feagai ma le saʻo, suʻesuʻega auiliili o le faiʻai ma lona gaioiga.
O se aʻoaʻiga ma aʻa e toe foʻi i tua i le 19 senituri, ina ua amata ona finau saienitisi e pei o Thomas Huxley, le puipuiga sili a Darwin, e faapea o amioga, poto masani, mafaufauga, ma e oo lava i le malamalama sa i ai se faavae faaletino e nofo i le faiʻai. O se tulaga mata'utia lea i na aso, ona e le'i aafia tele ai le faasaienisi ae o le lotu. O le mea moni, o le tele o saienitisi ma filosofia i le amataga o le seneturi sefuluiva na taumafai e finau e le gata o le faiʻai e faia i mea e le masani ai, ae o loʻo faʻatusalia ai le nofoa o le mafaufau ma le nofoa o le agaga, e solia ai tulafono uma o le fisiki. Ae ui i lea, na vave ona iloa le faʻafeagai i mea na matauina. I le amataga o le 1861, o se suʻesuʻega faʻapitoa o maʻi faʻaleagaina faiʻai e le fomaʻi Farani o Paul Broca na fausia ai le fesoʻotaʻiga muamua i le va o se galuega patino o le mafaufau-gagana-ma se vaega patino o le faiʻai: o se vaega o le itu tauagavale agavale o le. fai'ai ua ta'ua nei o le vaega o Broca. E oo ane i le amataga o le senituri lona 20, na iloa ai o le faiʻai o se totoga eletise, ma uunaʻiga e feaveaʻi e ala i le faitau piliona o sela manifinifi e pei o le uaea e taʻua o neu. E oʻo atu i le 1920, na faʻamautu ai o vaega o le faiʻai e nafa ma tomai tau afi ma paʻi o loʻo i totonu o ni laina tutusa e lua o le neuronal tissue o loʻo i itu o le faiʻai. Na iloa foi o nofoaga autu e nafa ma le vaʻai o loʻo i tua o le faiʻai - o le mea e ofo ai, o le vaega lea e sili ona mamao mai mata - aʻo nofoaga autu mo le faʻalogo o loʻo i ai le mea e mafai ona fautua mai ai: i le lobe faaletino, i tua tonu o le taliga.
Ae e oo lava i lenei galuega sa fai si faigata. Mai le taimi na feiloai ai Leake i lenei matata o le malamalama i le 1930s, na amata ai e le au suʻesuʻe ona faʻaogaina mea faʻaeletoroni faʻapitoa na faʻaaogaina e kamupani leitio ma telefoni. I le fa'aogaina o le electroencephalography, po'o le EEG, e mafai ona latou fa'alogo i le gaioiga fa'aeletise a le fai'ai, ma maua ai fa'amatalaga sa'o mai masini fa'apipi'i e tu'u i luga o le ulu. E mafai fo'i e saienitisi ona alu i totonu o le ulupo'o ma fa'aoga se mea fa'amanino tonu i le fai'ai lava ia, ona fua lea pe fa'afefea ona sosolo le tali atu i vaega eseese o le neura. (E oo atu i le 1950, o le mea moni, ua mafai ona latou faagaeeina ma faitau le gaoioiga a neu e tasi.) E ala i lenei faagasologa, na mafai ai e saienitisi ona iloa neura o le faiʻai ma le saʻo atoatoa e leʻi tupu muamua. I se faapuupuuga, o le physiological psychologists na o ese mai le amataga o le 19th seneturi faʻaaliga o le faiʻai o se mea faʻapitoa, i se 20th seneturi faʻaaliga o le faiʻai lea o le faiʻai o se mea e iloa. O se faiga o le faigata tele, ia sili atu ona saʻo. Ae ui i lea, o se faiga e leʻi ese tele mai faiga faʻaeletoroni faʻalavelave faʻapitoa na fausia e fomaʻi ma inisinia i totonu o latou fale suʻesuʻe.
O foliga sa i le lagi. Physiological psychology sa i ai mea uma na ia fiafia i ai: matematika, mea tau eletise, ma le luʻitau o le faʻamalamalamaina o le masini sili ona lavelave - o le faiʻai. Na ia oso atu i totonu o le malae, ma e ala i se faagasologa o le aoaoina lea, ioe, sa le mafai ona ia muai iloaina, na ia faia ai lana laa muamua tele agai i lena ofisa i le Pentagon. E tusa ai ma mea uma na tutupu muamua, o le vave fiafia o Lick i le mafaufau atonu e foliga mai o se faʻalavelave, o se pito i tua, o se faʻalavelave mo le luasefululima tausaga le matua mai lana filifiliga mulimuli o se matata i le komepiuta. Ae o le mea moni, o lona talaaga i le mafaufau o le faavae o lona manatu o le faaaogaina o komepiuta. O le mea moni, o paionia uma faasaienisi komepiuta o lana augatupulaga na amata a latou galuega i le 1940s ma le 1950s, faatasi ai ma talaaga i le matematika, fisiki, po o le inisinia eletise, o ona tulaga faatekonolosi na taitai atu ai i latou e taulai atu i le fatuina ma le faaleleia o masini—faia o masini tetele, vave. , ma sili atu ona faatuatuaina. Leak e tulaga ese ona na ia aumaia i le malae se faʻaaloalo loloto mo tomai o tagata: o tomai e iloa ai, fetuutuunai, fai filifiliga, ma saili ni auala fou atoatoa e foia ai faʻafitauli faigata muamua. I le avea ai o se fomaʻi suʻesuʻe suʻesuʻe, na ia iloa ai o nei tomai e faʻapitoa ma faʻaaloalo e pei o le gafatia o komepiuta e faʻatino algorithms. Ma o le mafuaʻaga lea o lana luʻitau moni o le fesoʻotaʻi o komepiuta ma tagata na faʻaaogaina, e faʻaogaina ai le malosi o ia mea e lua.
Po o le a lava le tulaga, i le taimi nei sa manino le itu o le tuputupu ae o Lik. I le 1937, na faauu ai o ia mai le Iunivesite o Uosigitone ma tolu tikeri i le fisiki, matematika ma le mafaufau. Sa nofo o ia mo se tausaga faaopoopo e faamaea ai lona faailoga o le matuaofaiva i mataupu tau mafaufau. (O le faamaumauga o lona faailoga o le matuaofaiva na tuuina atu ia "Robnett Licklider" atonu o le faamaumauga mulimuli lea o ia na aliali mai i le lomiga.) Ma i le 1938, na ia ulufale ai i le polokalame faafomai i le Iunivesite o Rochester i Niu Ioka, o se tasi o nofoaga autu o le atunuu. mo le suʻesuʻeina o le suʻega suʻega o le faiʻai, o le vaega e taʻu mai ia i tatou le auala e tatau ona tatou faʻalogo ai.
O le alu ese atu o Leake mai Misuri na aafia ai e sili atu nai lo na o se suiga o le tuatusi. Mo le luasefulu tausaga muamua o lona olaga, sa avea Lick ma atalii faaaʻoaʻo i ona mātua, e auai ma le faamaoni i sauniga a le Papatiso ma sauniga tatalo e faatolu pe fā i le vaiaso. Ae peitai, ina ua ia tuua le fale, e lei toe sopoia e lona vae le faitotoa o le falesa. Sa le mafai ona ia ta’u atu lenei mea i ona matua, ma le iloaina o le a la mauaina se ta malosi tele pe a la iloa ua ia tuua le faatuatuaga sa la alolofa i ai. Ae na ia iloa o tapulaa o le olaga Papatiso i Saute e matua faigata lava. Ae o le mea e sili ona taua, e le mafai ona ia tautino atu se faatuatua na te lei lagonaina. E pei ona ia matauina mulimuli ane, ina ua fesiligia e uiga i ona lagona na ia mauaina i sauniga tatalo, sa ia tali mai, “Ou te lei lagonaina lava se mea.”
Afai e tele mea e suia, e tasi lava le mea na totoe: Leake o se fetu i le matagaluega o mafaufauga i le Iunivesite o Uosigitone, ma o ia o se fetu i Rochester. Mo lana su'esu'ega o le PhD, na ia faia ai le fa'afanua muamua o galuega fa'akomupiuta i totonu o le vaega su'etusi. Aemaise lava, na ia faailoaina itulagi o loʻo i ai e taua tele mo le faʻamalamalamaina i le va o laina leo eseese, o se tomai faʻavae e mafai ai e se tasi ona iloa le pao o musika. Ma na iu lava ina avea o ia ma se tagata poto faapitoa i mea tau masini eletise - ae le ta'ua le avea o se taulaitu moni i le faatuina o suesuega - e oo lava i lona polofesa na sau e feutagai ma ia.
Na iloga foi Lick i le Kolisi o Swarthmore, i fafo atu o Philadelphia, lea na ia galue ai o se tagata postdoctoral ina ua uma ona maua lona PhD i le 1942. I lona taimi puupuu i lenei kolisi, na ia faamaonia ai, e feteenai ma le Gestalt theory, o le manatu o faamatalaga, o le maneta coils na tuu faataamilo. o le pito i tua o le ulu o le mataupu e le mafua ai le faʻalavelave o le mafaufau - ae ui i lea, latou te mafua ai ona tu i luga lauulu o le mataupu.
I le aotelega, o le 1942 e le o se tausaga lelei mo se olaga e aunoa ma se popole. O le galuega a Lick, e pei o le tele o isi tagata suʻesuʻe, o le a faia se suiga sili atu ona mataʻina.
Fa'aliliuga sauni
Fa'aliliuga o iai nei e mafai ona e fa'afeso'ota'i i ai
puna: www.habr.com